Ţelina este folosită încă din perioada Antichităţii fiind o legumă larg răspandită în zona Mării negre şi a Mediteranei, în special Grecia şi ulterior Imperiul Roman.
Maximul de beneficii nutriţionale şi medicale poate fi obţinut dacă ţelina este consumată cu tot cu coajă, însă în bucătăria modernă coaja este îndepărtată.
Vitamina A este regăsită atat la nivelul frunzelor, dar şi în rădăcină, această vitamină fiind recomandată îmbunătăţirea acuităţii vizuale.
Complexul de vitamine B este, de asemenea, întalnit la nivelul frunzelor pe care de cele mai multe ori. Vitamina B contribuie la creşterea imunităţii, în timp ce vitamina C a aceluiaşi tip de legumă este bună în procesul de încetinirea a îmbătranire.
Pe langă aceste vitamine întalnim şi un conţinut ridicat de calciu, fier, magneziu, potasiu şi sodiu, cel din urmă contribuind la scăderea hipertensiunii. Are proprietăţi diuretice şi tonifică sistemul nervos. Este recomandată pentru cei care suferă de diabet, de afecţiuni renale sau reumatism.
Ţelina, mai ales sub forma de salată, este mancată şi pentru rolul său important în reglarea hormonilor la ambele sexe. In randul femeilor, ţelina este un remediu pentru împotriva frigidităţii, iar pentru bărbaţi este un stimulator al potenţei. Pentru a fi digerată mai uşor ţelina poate fi consumată în sub formă de salată în sunt adăugaţi morcovi şi foarte puţin măr.
