De asemenea, în acest an PIB-ului României ar urma să înregistreze un avans de 1,3%, față de unul de 1,9% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,6% estimat în luna ianuarie 2025 de Banca Mondială.
Ritmul de creștere a economiei românești ar urma să se îmbunătățească în 2027, până la un avans de 1,9%, mai puțin totuși decât avansul de 2,5% prognozat de Banca Mondială la mijlocul anului trecut.
Potrivit instituției financiare internaționale, "creșterea economică în Europa Centrală ar urma să se îmbunătățească până la 2,6% în 2026-2027, susținută de investițiile puternice, în special în Polonia și România, grație majorării finanțării venite de la Uniunea Europeană". Pe de altă parte, "provocările fiscale vor persista, în special în România, unde consolidarea fiscală este așteptată să afecteze creșterea economică".
Pe ansamblu, Banca Mondială mizează pe o creștere slabă, de 2,6%, a economiei mondiale, un rezultat pe care îl consideră totuși un semn al rezilienței față de tensiunile comerciale.
Evoluția economiei mondiale
Raportul semestrial "Global Economic Prospects" al Băncii Mondiale arată că avansul PIB-ului global ar urma să încetinească ușor la 2,6% în acest an, de la 2,7% în 2025, înainte de a reveni la o creștere de 2,7% în 2027.
Cele mai noi previziuni privind evoluția PIB-ului mondial în 2026 sunt cu două zecimi de punct procentual peste precedentele previziuni, publicate în luna iunie a anului trecut, în timp ce creșterea pentru 2025 va depăși prognozele anterioare cu patru zecimi de punct procentual.
Banca Mondială a subliniat că aproximativ două treimi din revizuirea ascendentă reflectă o creștere mai bună decât se aștepta în SUA, în ciuda perturbărilor comerciale provocate de tarifele vamale suplimentare. Instituția internațională prognozează că avansului PIB-ului SUA va ajunge la 2,2% în 2026, comparativ cu 2,1% în 2025, o creștere cu două zecimi și jumătate față de prognozele din iunie.
Acordul cu Mercosur, semnat cu mâna „rezistului” Darău, proaspăt numit ministru al Economiei – SURSE
După ce creșterea bruscă a importurilor, menită să depășească tarifele vamale la începutul anului 2025, a frânat avansul economic al SUA pentru 2025, stimulentele fiscale mai mari vor impulsiona creșterea în 2026, contracarând impactul tarifelor vamale asupra investițiilor și consumului, a apreciat Banca Mondială în raportul citat de Agerpres.
Instituția financiară internațională a subliniat însă că, dacă actualele previziuni se vor menține, deceniul 2020-2029 ar urma să fie cel mai slab pentru creșterea globală de după anii 1960 și prea slab pentru a evita stagnarea și șomajul în țările cu piețe emergente și în curs de dezvoltare.
"Cu fiecare an care trece, economia globală a devenit mai puțin capabilă să genereze creștere și pare mai rezistentă la incertitudinea politică. Însă dinamismul și reziliența economică nu pot diverge mult timp fără a afecta finanțele publice și piețele de credit", a declarat economistul-șef al Băncii Mondiale, Indermit Gill.
Creșterea în economiile emergente și în cele în curs de dezvoltare va încetini până la 4% în 2026, de la 4,2% în 2025, mai bine cu două zecimi, respectiv trei zecimi de punct procentual față de previziunile din iunie. Însă, dacă este exclusă China, rata de creștere pentru acest grup în 2026 va fi de 3,7%, neschimbată față de 2025, a estimat Banca Mondială.
Creșterea economică a Chinei va încetini la 4,4% în 2026, de la 4,9%, dar ambele prognoze sunt în creștere cu patru zecimi de punct procentual față de iunie, datorită stimulentelor fiscale și a creșterii exporturilor către piețele din afara SUA.
Banca Mondială avertizează că riscurile la adresa previziunilor sale sunt orientate în jos, în special date fiind tensiunile geopolitice persistente care au legătură cu invazia rusească din Ucraina. Riscuri suplimentare includ o escaladare a tensiunilor comerciale, o inflație persistentă și apariția tensiunilor financiare.
