Deși cifrele brute indică o creștere a stocului de economisire, analiza detaliată a datelor BNR relevă o realitate financiară mai aspră: în termeni reali (ajustați cu inflația), depozitele bancare totale au scăzut cu 3,8% față de anul trecut. Cele mai afectate sunt economiile în lei, care au pierdut 7,6% din puterea de cumpărare, indicând faptul că dobânzile bancare nu au reușit să țină pasul cu creșterea prețurilor.
Economiile în lei. Creștere nominală, dar o scădere reală
Depozitele în moneda națională continuă să dețină cea mai mare pondere în sistem (68,1%), atingând un sold de aproximativ 442 miliarde de lei. Totuși, dinamica diferă semnificativ între persoanele fizice și firme. Populația deține în conturi peste 257 miliarde de lei, o creștere nominală de 3,9% față de noiembrie 2024, dar care se traduce printr-o scădere reală de 5,4%. Companiile resimt mai acut inflația, depozitele lor în lei (184,4 miliarde lei) scăzând în termeni reali cu 10,6% față de anul precedent.
Valuta, refugiul preferat al deponenților
Spre deosebire de segmentul în lei, economiile în valută au înregistrat un avans spectaculos de 16% în ultimul an (exprimat în lei), atingând un sold total de 207 miliarde de lei. Chiar și exprimate în euro, aceste depozite au crescut cu un solid 13,4%, confirmând o migrare a capitalului către valute considerate mai sigure.
Populația rămâne principalul motor al acestui trend, deținând depozite în valută echivalente cu 140 miliarde de lei (în creștere cu 15,7% anual). Nici segmentul corporate sau al altor instituții nu a rămas în urmă, înregistrând creșteri de aproape 17% pentru depozitele în monedă străină.
În concluzie, luna noiembrie 2025 evidențiază un comportament prudent, dar defensiv: românii și companiile economisesc mai mult nominal, însă își mută masiv resursele în valută pentru a proteja valoarea banilor în fața erodării puterii de cumpărare a leului.
