Fondul Monetar Internaţional a făcut publice detaliile memorandumului semnat cu Guvernul de la Bucureşti. Memorandumul cuprinde obiectivele şi detaliile acordului prin care România a primit 13 miliarde de euro. Documentul face cunoscute plafoanele impuse pentru deficitul bugetar, inflaţie, garanţiile guvernamentale şi restructurarea companiilor de stat. Mai mult, deficitul şi inflaţia vor trebui raportate Fondului semestrial.
Angajaţii la stat trebuie să îşi ia adio de la măriri salariale,
Guvernul trebuie să strângă cureaua. Până la finalul anului,
Guvernul s-a angajat să modifice legislaţia pensiilor, printre
schimbările dorite de FMI fiind creşterea vârstei de pensionare.
Până la 20 octombrie 2009 trebuie adoptate legile de restructurare a
sistemului public de salarizare, care presupun, printre altele,
păstrarea unui raport de 1 la 15 între cel mai mic şi cel mai mare
salariu din sistem. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial,
semn că statul este constrâns să-şi limiteze la maximum cheltuielile.
În cazul în care vor apărea dificultăţi privind veniturile bugetare,
autorităţile române vor fi obligate să se consulte cu FMI. Dacă
diferenţa dintre deficitul bugetar real şi cel impus de Fond depăşeşte
200 de milioane de lei, Ministerul Finanţelor va fi obligat să se
consulte cu conducerea FMI. Asta înseamnă că
preţurile nu trebuie să crească prea mult, iar statul nu este lăsat să
dea drumul la tiparniţa de bani.
În plus, Guvernul trebuie sa raporteze
lunar datele legate de finanţările europene. Nivelul garanţiilor
guvernamentale acordate sectorului privat şi companiilor de stat va fi
şlimitat de criterii de performanţă. Plafonul pentru fiecare trimestru
din 2009 a fost stabilit la 6 miliarde de lei.
Şi tot BNR trebuie să ofere condiţii
preferenţiale băncilor care s-au angajat la Viena să continue
creditarea.
Banca
Naţională va trebui să reducă rata inflaţiei la 3,5 la sută şi să
raporteze conducerii FMI pierderile mai mari de două miliarde de euro
pe o perioadă de 30 de zile. În plus, legislaţia pentru sectorul
financiar va trebui modificată până cel mai târziu la 30 iunie astfel
încât să consolideze puterea BNR de a cere acţionarilor băncilor
majorări de capital şi de a impune limite la la distribuţia
profiturilor.
Fondul Monetar Internaţional este destul de pesimist în
legătură viitorul economiei româneşti pe termen mediu. FMI prognozează
o scădere a produsului intern brut măsurat în euro şi pentru anul 2009
şi pentru 2010.
În ce priveşte legislaţia, autorităţile
vor trebui să finalizeze legea responsabilităţii fiscale până la 30 noiembrie.
