Reprezentantul Partidului Comuniştilor a refuzat să participe la reuniunea extraordinară de la Strasbourg a Comisiei pentru Afaceri Externe a PE care a dezbătut miercuri situaţia politică din Republica Moldova, nemulţumit fiind de prevederile critice din proiectul de rezoluţie care a fost votat joi.
Cum la toate cele patru reuniuni similare de până acum responsabilii cu
politica externă din legislativul european au reunit în jurul mesei
rotunde toate părţile implicate, miercuri, în premieră, au avut ocazia
să îşi expună punctele de vedere membri ai noii garnituri parlamentare
moldovene, inclusiv comuniştii.
Dacă în urmă cu o lună comuniştii au
trimis-o pe ambasadoarea Moldovei la Consiliul Europei să citească un
text în care înfiera opoziţia şi presupusa implicare a României în
evenimentele de la Chişinău, miercuri locul comuniştilor a rămas gol.
Deşi se află la Strasbourg, deputatul comunist Grigore Petrenco,
copreşedintele Comisiei de Cooperare Parlamentară UE-Republica Moldova,
a refuzat să participe la reuniune. Într-o scrisoare adresată
Parlamentului European şi citată de Europa Liberă, Petrenco spune că a
considerat inutilă participarea la discuţii în condiţiile în care
legislativul european a definitivat deja un proiect de rezoluţie care
nu conţine punctul de vedere al "autorităţilor constituţionale din
Republica Moldova".
"Schiţa moţiunii pentru rezoluţia despre situaţia
din Republica Moldova aduce acuzaţii grave şi fără nici un fundament
autorităţilor constituţionale şi este o insultă la adresă poporului
moldovean" notează în scrisoare Grigore Petrenco.
În sala de
dezbateri comuniştii au avut însă nişte "ochi" şi nişte "urechi",
consemnează Europa Liberă. Nu ale lui Petrenco, ci ale unui trimis al
reprezentanţei Republicii Moldova la Consiliul Europei. Tânărul a notat
cu atenţie tot ce s-a vorbit şi transmitea cuiva prin telefon
traducerea în româneşte a dezbaterii care răsuna din căştile
interpreţilor, a relatat postul de radio.
Dacă partidul comunist a decis să întoarcă practic spatele oficialilor
europeni, toate cele trei partide de opoziţie au profitat de ocazie şi
prin liderii lor au comunicat, atât Parlamentului, cât şi Comisiei
Europene cum ar putea Bruxelles-ul să ajute mai departe Republica
Moldova.
Rezoluţia (care a fost votată joi) este un pas în direcţia
cea bună, a spus deputatul liberal democrat Iurie Leancă. Însă pentru a
avea şi efect, ea trebuie să oblige cumva Guvernul de la Chişinău să
facă reformele pe care UE le cere.
"Avem nevoie de un mecanism care să
permită ca, în cazul în care autorităţile nu se conformează
angajamentelor asumate, să fie sancţionate. Apoi, asistenta Uniunii
Europene trebuie să fie condiţionată. Nu am văzut principiul
conditionalităţii în această rezoluţie. Am cerut un mecanism de
garanţii internaţionale, pentru că până acum nici un angajament al
Guvernului de la Chişinău privind drepturile omului şi democratizarea
societăţii nu a fost respectat", a spus Iurie Leancă.
Un lucru este
clar, observă Europa Liberă: opoziţia moldoveană aştepta mai mult decât
o rezoluţie care să certe Chişinăul. O idee lansată de toţi cei trei
lideri moldoveni prezenţi la Strasbourg - Mihai Ghimpu, de la Partidul
Liberal, Iurie Leancă, de la Partidul Liberal Democrat, şi Veaceslav
Untila din partea Alianţei Moldova Noastră - şi care nu a fost prinsă
nici ea în textul final este schimbarea traseului pe care îl au banii
europeni pentru Republica Moldova, ca şi al mecanismului intern de
gestionare a acestor fonduri.
Faptul că în rezoluţie PE nu cere
Comisiei Europene să condiţioneze sprijinul acordat Republicii Moldova
de îndeplinirea unor cerinţe specifice i-a intrigat pe unii
eurodeputaţi. "Văd că rezoluţia pe care o pregătim nu conţine
principiul conditionalităţii. Insist să fie introdus acest principiu în
text", a spus eurodeputatul luxemburghez Robert Lax, care a cerut
modificarea textului înaintea votului de joi.
Vorbind în numele
Comisiei Europene, Reinhold Hack a declarat că deşi executivul european
s-a angajat să asiste Republica Moldova, autorităţile moldovene trebuie
mai întâi să creeze un mediu pentru o investigare imparţială şi
pluralistă a evenimentelor din 6 şi 7 aprilie şi să pună în aplicare
reformele la care s-au angajat.
"Ne-am angajat să aprofundăm
semnificativ relaţia cu Republica Moldova în viitor, inclusiv să
asistăm ţara în această perioadă dificilă din punct de vedere politic
şi economic. Însă aşteptăm de la autorităţile moldovene să creeze
mediul propice pentru a permite această asistentă. Mai ales declanşarea
unei investigaţii imparţiale şi pluraliste", a spus Hack.