Frauda cu „hackeri-fantomă” explicată: de ce e periculoasă și cum te protejezi

Escrocheriile cu „hackeri-fantomă” sunt fraude în care infractorii conving victima că telefonul, computerul sau contul său bancar au fost compromise și că trebuie să își mute urgent banii pentru a-i proteja. Contul prezentat drept „sigur” este însă controlat chiar de escroci, iar victima ajunge astfel să le transfere singură economiile.

Nouă înșelăciune prin telefon. Poliția Română avertizează: Nu vă retrageți economiile din bancă!

Potrivit Euronews, aceste fraude pot fi construite în mai multe etape și pot implica persoane care se prezintă, pe rând, drept specialiști în asistență tehnică, angajați ai unei bănci sau reprezentanți ai autorităților. Inteligența artificială, serviciile bancare online și informațiile disponibile pe rețelele sociale le oferă escrocilor tot mai multe instrumente prin care pot face povestea mai convingătoare.

Cum funcționează escrocheria cu „hackeri-fantomă”?

Prima etapă poate începe cu o fereastră pop-up, un mesaj sau un apel care avertizează că telefonul ori computerul victimei are un virus sau a fost compromis. Dacă persoana sună la numărul indicat, cineva care pretinde că lucrează în asistență tehnică îi poate cere să instaleze un program care permite accesarea dispozitivului de la distanță. Din acel moment, escrocii pot urmări o parte dintre operațiunile făcute pe dispozitiv și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.

Urmează, în unele cazuri, o falsă alertă bancară. O altă persoană poate suna victima și îi poate spune că cineva încearcă să-i spargă conturile sau să-i fure economiile. Infractorii pot falsifica informațiile afișate pentru identificarea apelantului, astfel încât numărul să pară unul legitim, iar persoana să creadă că discută chiar cu banca sa.

Victimei i se spune apoi că trebuie să acționeze imediat și să intre în cont pentru a verifica soldul sau anumite tranzacții. Dacă programul de acces la distanță este deja instalat, escrocii pot urmări ce face aceasta în timpul autentificării și pot obține informații utile pentru continuarea fraudei.

Cum ajunge victima să-și transfere singură banii?

Într-o etapă ulterioară poate interveni o altă persoană, care pretinde că reprezintă o instituție guvernamentală sau o agenție de aplicare a legii. Victimei i se spune că economiile sunt în pericol și că trebuie mutate imediat într-un cont „sigur”, care este în realitate controlat de infractori.

În alte variante, persoana este îndemnată să transforme banii în criptomonede sau să cumpere lingouri de aur, tot sub pretextul că astfel își protejează averea. Uneori i se cere și instalarea unei aplicații despre care escrocii susțin că va grăbi transferurile, deși aceasta le poate oferi acces de la distanță la dispozitiv și, implicit, la informațiile bancare.

Mecanismul poate diferi de la un caz la altul, însă elementul comun este presiunea. Victima este făcută să creadă că trebuie să ia o decizie imediat și că orice întârziere îi poate pune economiile în pericol.

Care sunt semnele unei posibile escrocherii „fantomă”?

Un prim semn de alarmă este apariția unui apel, mesaj sau avertisment neașteptat care susține că există o problemă gravă cu telefonul, computerul sau contul bancar. Suspiciunile ar trebui să crească dacă persoana de la celălalt capăt al firului cere instalarea unui program de acces la distanță, solicită autentificarea imediată în cont sau insistă că banii trebuie mutați urgent.

Un alt semn clar este cererea de a transfera economiile într-un presupus cont „sigur”, de a cumpăra criptomonede ori lingouri de aur. Presiunea de a acționa fără să închizi telefonul, fără să verifici informația și fără să discuți cu altcineva face parte din mecanismul prin care escrocii încearcă să împiedice victima să descopere frauda.

Cum te protejezi dacă primești un astfel de apel?

Potrivit recomandărilor TEG Federal Credit Union, apelurile, mesajele sau ferestrele pop-up nesolicitate care anunță probleme cu un cont bancar sau cu un computer trebuie tratate cu prudență. Dacă primești un asemenea apel, închide și verifică separat informația, fără să folosești numărul de telefon indicat de persoana care te-a contactat.

Nu instala programe sau aplicații de acces la distanță la cererea unei persoane care te-a sunat din senin. Dacă suspectezi că există într-adevăr o problemă cu un cont, contactează direct banca folosind datele oficiale de contact ale acesteia. O bancă, o companie de tehnologie sau o instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să-ți muți economiile într-un cont „sigur” și nici să cumperi aur sau criptomonede pentru a-ți proteja banii.

Ce sunt „datoriile-fantomă” și cum diferă de această fraudă?

„Datoriile-fantomă”, numite și „datorii-zombi”, funcționează diferit. În loc să încerce să obțină acces la conturile victimei printr-o presupusă problemă tehnică sau bancară, escrocii încearcă să o convingă că are de achitat o datorie fictivă ori una care nu mai este valabilă.

Presupusa datorie poate fi deja achitată, stinsă printr-o procedură de faliment sau poate fi prezentată la o valoare mai mare decât cea reală. Persoana este apoi presată să plătească imediat, uneori prin amenințări false cu arestarea sau alte consecințe. Persoanele în vârstă pot fi vizate în mod special prin asemenea metode.

În acest tip de fraudă, escrocii se pot prezenta drept persoane sau firme care pretind că recuperează creanțe și încearcă să dea mesajelor o aparență oficială. Pentru a evita confuzia cu recuperarea legală a unei datorii, victima ar trebui să verifice separat existența și valoarea creanței înainte de orice plată și să ceară documente care să demonstreze că suma solicitată este reală, conform Euronews.

Cum folosesc escrocii inteligența artificială?

Instrumentele bazate pe inteligență artificială pot face tentativele de fraudă mai greu de recunoscut. Mesajele pot fi scrise într-o limbă corectă, adaptate la situația victimei și formulate astfel încât să semene cu notificările trimise de instituții sau companii reale.

Escrocii pot utiliza și informații publice pentru a construi un profil al unei persoane, iar înregistrările audio pot fi folosite pentru clonarea vocilor. Astfel, infractorii pot încerca să se prezinte drept reprezentanți ai poliției, ai unor instituții sau ai băncilor și să ceară transferuri bancare ori plăți în criptomonede.

Noua tactică folosită de escroci pentru a goli conturile. Infractorii sună victima și pretind că sunt de la bancă

Indiferent de povestea folosită, presiunea de a plăti imediat rămâne unul dintre cele mai importante semnale de alarmă. Dacă apare o asemenea situație, conversația trebuie întreruptă, informația verificată separat, iar eventualele plăți suspecte blocate cât mai repede.