Diminețile domnitorului începeau devreme și cu simplitate
Între orele 6 și 7 dimineața, Cuza își începea ziua cu un mic dejun modest, dar nutritiv, servit într-un cadru liniștit – fie alături de câțiva apropiați, fie în tihnă, singur. Spre deosebire de fastul de la mesele oficiale, prima masă a zilei reflecta preferințele personale ale domnitorului și tradițiile culinare ale Moldovei.
Un preparat rustic și autentic: ouă moi cu brânză de burduf și pâine coaptă-n casă
Preparatul nelipsit din farfuria de dimineață a lui Cuza era o combinație clasică: ouă fierte moi, servite cu brânză de burduf – un sortiment tradițional, apreciat pentru aroma sa intensă și ușor sărată. Totul era acompaniat de pâine de casă, coaptă în cuptor cu lemne, un aliment esențial în gospodăriile epocii.
În funcție de anotimp, pe masă puteau apărea și câteva legume proaspete – ceapă verde, ridichi sau roșii – iar băutura care însoțea deseori acest mic dejun era un pahar de lapte dulce sau lapte prins. Alteori, Cuza prefera un ceai negru sau o cafea tare, în stil oriental, influență preluată din obiceiurile turcești ale vremii.
O bucătărie inspirată de tradiție, nu de lux
Chiar dacă epoca sa era marcată de influențe gastronomice multiple – de la rafinamentul franțuzesc la savorile otomane – domnitorul prefera să rămână fidel gusturilor moldovenești și simplității. Micul dejun nu era pentru el o ocazie de opulență, ci un ritual al echilibrului, cu preparate hrănitoare și familiare.
Astfel, în spatele reformatorului hotărât care a pus bazele statului modern român, se afla un om care aprecia lucrurile simple, autentice – inclusiv în farfurie.
