Tot mai mulți tineri din Generația Z consideră că problemele cu care se confruntă la maturitate își au originea în copilărie și în relația cu părinții. O cercetare recentă arată că mulți dintre ei pun pe seama familiei dificultățile legate de sănătatea mintală, relații sau lipsa motivației, iar specialiștii spun că acest proces poate reprezenta primul pas spre vindecare.
Generația Z, formată din persoanele născute între 1997 și 2012, este adesea asociată cu un nivel ridicat de anxietate, preocupare pentru sănătatea mintală și standarde personale foarte ridicate. Mulți dintre acești tineri aleg chiar să întrerupă legătura cu părinții atunci când consideră că relația este toxică, scrie New York Times.
Ce le reproșează părinților
Potrivit unui studiu realizat de Edubirdie, un sfert dintre tinerii din Generația Z spun că părinții sunt responsabili pentru problemele lor de sănătate fizică sau psihică. Alți 17% cred că dificultățile din relațiile personale au aceeași cauză, iar 15% spun că lipsa motivației provine din modul în care au fost crescuți.
Sondajul mai arată că 5% dintre respondenți își învinovățesc părinții pentru aproape toate lucrurile care au mers prost în viața lor.
Mulți dintre participanți și-au exprimat punctul de vedere și prin mărturii.
„Defectul meu fatal este acela că propriii mei părinți m-au dezamăgit, cred că toată lumea mă va dezamăgi”, a spus un tânăr.
„Dacă vreodată o să înnebunesc, să știi că e vina mamei”, a declarat un alt participant.
Psihologii spun că învinovățirea poate fi primul pas spre vindecare
Fenomenul este urmărit și de specialiști în sănătate mintală, care consideră că identificarea cauzelor traumelor din copilărie este o etapă importantă în procesul de recuperare emoțională.
Jessica Anne Pressler, asistent social clinician autorizat, atrage însă atenția că simpla identificare a responsabilității nu este suficientă.
„Vina îți spune unde este rana, dar nu o închide”, a declarat aceasta, potrivit New York Post.
Cum începe procesul de vindecare
Specialista susține că mesajele devenite populare pe rețelele sociale reflectă un proces prin care mulți tineri încep să vorbească despre experiențele din copilărie.
„Acel moment contează. De multe ori este prima dată când unei persoane i se permite să vorbească despre acel lucru sau să rupă o tăcere impusă încă din copilărie, despre ce putea fi spus și ce trebuia tolerat. Trebuie să te întorci în copilărie și să fii martor la relația pe care ai avut-o cu părinții tăi, nu ca să te blochezi, ci ca să dobândești o perspectivă mai profundă”, a explicat Jessica Anne Pressler.
Potrivit acesteia, adevărata vindecare apare atunci când persoana reușește să înțeleagă contextul în care au acționat părinții, dezvoltă compasiune și ajunge, dacă își dorește, la iertare.
Tot mai mulți tineri cer ajutor pentru sănătatea mintală
Studiul arată că membrii Generației Z sunt mai dispuși decât generațiile anterioare să apeleze la psihologi sau terapeuți. Printre motivele invocate se numără anxietatea, depresia, stresul, traumele și dorința de dezvoltare personală.
Cercetarea mai relevă că 52% dintre respondenții din Generația Z spun că au fost abuzați fizic sau verbal de către părinții lor, experiențe pe care le consideră relevante pentru problemele cu care se confruntă în prezent.
