Guvernul are 10 zile să plătească restanțele salariale ale magistraților. Decizia e definitivă

Instanța supremă a respins joi recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor, menținând astfel decizia Curții de Apel București din 5 mai, prin care Executivul a fost obligat să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor, inclusiv prin rectificare bugetară.

ÎCCJ: „Obligațiile stabilite prin lege și consacrate prin hotărâri judecătorești definitive trebuie executate”

În comunicatul transmis joi, Instanța supremă precizează că Secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat definitiv litigiul dintre ordonatorul principal de credite responsabil de bugetul instanțelor judecătorești, pe de o parte, și Guvernul României și Ministerul Finanțelor, pe de altă parte.

Prin decizia pronunțată, ÎCCJ a menținut hotărârea Curții de Apel București, care a constatat caracterul nelegal al conduitei autorităților executive în ceea ce privește neasigurarea fondurilor necesare executării unor obligații de plată stabilite prin titluri executorii.

„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor”

Instanța supremă subliniază, totodată, că drepturile salariale restante au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, iar obligațiile de plată au fost prevăzute inclusiv în actele normative adoptate de Guvern pentru eșalonarea acestora.

Potrivit ÎCCJ, o asemenea conduită contravine principiilor legalității, securității raporturilor juridice și autorității hotărârilor judecătorești definitive. Instanța precizează și că necesarul de fonduri a fost fundamentat și solicitat de ordonatorul principal de credite, însă obligațiile care reveneau autorităților executive în temeiul legislației finanțelor publice și al actelor normative privind eșalonarea nu au fost îndeplinite.

„Marja de apreciere bugetară” nu poate justifica neexecutarea obligațiilor legale

Mai mult, ÎCCJ atrage atenția că atribuțiile Guvernului privind elaborarea și executarea bugetului trebuie exercitate în limitele Constituției și ale legii.

În comunicatul menționat se mai arată că respectarea hotărârilor judecătorești definitive nu poate depinde de prioritățile politice ale Executivului sau de opțiunile acestuia privind distribuirea resurselor publice.

Înalta Curte susține că executarea hotărârilor judecătorești nu reprezintă o concesie a Guvernului și nici un beneficiu acordat discreționar unei anumite categorii profesionale, ci o obligație juridică a statului.

Peste 400.000 de persoane au cerut în instanță drepturi salariale

În comunicatul său, ÎCCJ susține că litigiile privind drepturile salariale din sectorul public nu reprezintă o problemă exclusivă a sistemului judiciar.

Potrivit datelor statistice invocate de instanța supremă, peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.

Înalta Curte consideră că prezentarea situației ca pe o dispută privind salariile magistraților ignoră amploarea fenomenului și numărul mare de angajați din sectorul public care au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi.

ÎCCJ: „Decizia pronunțată astăzi este definitivă și executorie”

Instanța supremă precizează că a solicitat fondurile necesare pentru plata obligațiilor restante față de personalul instanțelor, în calitate de ordonator principal de credite al instanțelor judecătorești.

Potrivit comunicatului, decizia pronunțată la 15 octombrie este definitivă și executorie, iar obligațiile stabilite trebuie îndeplinite de autoritățile competente, în condițiile legii.

În final, ÎCCJ reafirmă că autoritatea puterii judecătorești, efectivitatea drepturilor recunoscute de instanțe și respectarea principiului separației puterilor în stat nu pot fi subordonate unor decizii administrative discreționare.

Guvernul trebuie să plătească restanțele în termen de 10 zile

Prin decizia din 5 mai, Curtea de Apel București a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare hotărârea în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a acesteia. În cazul întârzierii, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligațiile nu sunt îndeplinite.

Hotărârea Curții de Apel București a fost atacată cu recurs de Guvern și Ministerul Finanțelor, iar Înalta Curte a fost chemată să se pronunțe definitiv asupra litigiului.

De unde provin restanțele salariale ale magistraților

Potrivit Agerpres, procesul vizează plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Înalta Curte a solicitat Guvernului și Ministerului Finanțelor să asigure integral fondurile necesare achitării acestor sume.

Acțiunea a fost admisă de Curtea de Apel București pe 5 mai 2026, la primul termen al procesului. Instanța a stabilit atunci că plata trebuie asigurată inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar. Decizia a fost atunci contestată de Guvern și Ministerul Finanțelor, printr-un recurs judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție.