Procesul a fost însă pierdut în primă instanță. Tribunalul Regional Superior din Stuttgart a decis că, pentru moment, Lidl nu este obligat să modifice designul aplicației sau modul de prezentare a acesteia. Instanța a respins acțiunea VZBV, dar a recunoscut că situația juridică este neclară și a admis apelul, ceea ce deschide posibilitatea ca speța să ajungă la Curtea Federală de Justiție.
Directoarea executivă a VZBV, Ramona Pop, a criticat decizia instanței și modelul de funcționare al aplicațiilor de fidelizare. Ea a subliniat că „aplicațiile bonus nu sunt gratuite”, consumatorii plătind reducerile prin divulgarea datelor personale, și a cerut clarificarea la cel mai înalt nivel juridic a conceptului de „plată cu date”.
Potrivit unui sondaj citat de VZBV, 78% dintre consumatori folosesc aplicații ale supermarketurilor, iar mulți dintre ei își schimbă comportamentul de cumpărare pentru a beneficia de oferte. Deși clienții cred că economisesc bani, datele arată că economiile reale sunt reduse, în timp ce aplicațiile folosesc mecanisme de gamificare pentru a stimula achizițiile suplimentare – practici tot mai des întâlnite și în retailul alimentar.
