Avioanele electrice au avut parte de un drum mult mai dificil decât părea în urmă cu câțiva ani, când numeroase companii anunțau proiecte ambițioase pentru aeronave alimentate exclusiv de baterii. Limitările tehnologiei au devenit însă rapid evidente, iar cele mai multe proiecte au ajuns să vizeze avioane mici, cu autonomie redusă și capacitate limitată de transport.
Una dintre principalele probleme este greutatea bateriilor. Un avion are nevoie de o cantitate foarte mare de energie pentru decolare și pentru menținerea zborului, însă în același timp fiecare kilogram suplimentar afectează capacitatea aeronavei de a se menține în aer.
La aceste dificultăți se adaugă cerințele de siguranță privind autonomia necesară pentru a putea ajunge la aeroporturi de rezervă, dar și temperaturile foarte scăzute de la altitudini mari, care pot afecta performanțele bateriilor.
În ciuda acestor obstacole, suedezii de la Heart Aerospace au făcut un pas important și au realizat primul zbor al celui mai mare avion electric de pasageri construit până acum.
Un avion proiectat pentru 30 de pasageri
Modelul destinat producției de serie poartă numele ES-30 și este conceput pentru a transporta 30 de pasageri pe rute foarte regionale. Avionul ar urma să aibă o autonomie de aproximativ 200 de kilometri atunci când este folosit în configurația electrică.
Pentru situațiile în care este necesară o distanță mai mare, aeronava va dispune de un sistem de rezervă. Un turbopropulsor amplasat în zona ampenajului va produce energie electrică pentru motoarele aeronavei, permițând astfel continuarea zborului.
Soluția aleasă de producător încearcă să combine avantajele propulsiei electrice cu posibilitatea de a parcurge distanțe mai mari atunci când energia bateriilor nu este suficientă.
Cinci tone de baterii în interiorul aeronavei
Construcția avionului a fost adaptată special pentru sistemul de propulsie electrică.
Fuzelajul este proiectat pentru a putea găzdui aproximativ 5 tone de baterii, amplasate în partea centrală inferioară a aeronavei. Energia este folosită de patru electromotoare conectate la elice și montate pe aripi.
Configurația este diferită de cea a unui avion convențional, dar păstrează dimensiuni apropiate de cele ale unei aeronave regionale.
Prototipul care a zburat acum este o aeronavă funcțională construită la scară 1:1. Cu alte cuvinte, X1 are practic aceleași dimensiuni cu modelul avut în vedere pentru dezvoltarea aeronavei de serie, chiar dacă forma sa include mici modificări apărute pe parcursul procesului de proiectare.
În iulie 2026, prototipul X1 a primit certificatul de conformitate în Statele Unite.
De ce a ajuns proiectul în Statele Unite
Certificarea americană are legătură și cu schimbarea strategiei companiei. Heart Aerospace și-a mutat între timp sediul din Suedia în Statele Unite. Compania a urmărit astfel să beneficieze de un cadru de reglementare considerat mai favorabil dezvoltării rapide, dar și de accesul la o piață de capital mai mare.
Primul zbor demonstrativ al prototipului X1 a avut loc la mijlocul lunii august 2026, de pe aeroportul Plattsburgh, situat în apropiere de New York.
Aeronava a rămas în aer timp de 27 de minute și a ajuns la o altitudine de 1.100 de picioare, echivalentul a aproximativ 335 de metri.
X1 a zburat numai cu energia bateriilor
În timpul zborului demonstrativ, prototipul electric nu a utilizat turbogeneratorul care va avea rol de range extender în configurația viitoare.
Întreaga energie necesară zborului a fost furnizată de baterii.
Cele patru electromotoare instalate pe aeronavă dezvoltă în prezent câte 400 kW fiecare, ceea ce înseamnă o putere totală de propulsie de 1,6 MW.
Dimensiunile prototipului sunt de 32,3 metri în lungime, 23,2 metri în lățime și 7,3 metri în înălțime. Aceste valori îl apropie de dimensiunile unui avion regional convențional și reprezintă unul dintre elementele care diferențiază proiectul de numeroasele aeronave electrice de dimensiuni foarte mici dezvoltate în ultimii ani.
Autonomia poate ajunge la 800 de kilometri
În configurația în care va fi utilizat și turbogeneratorul, avionul ar putea deveni mult mai practic pentru zborurile regionale.
Autonomia asigurată de acest sistem este estimată la 800 de kilometri. Astfel, aeronava ar putea folosi bateriile pentru propulsia electrică, în timp ce turbogeneratorul ar putea interveni atunci când este necesară extinderea razei de acțiune.
Pentru modelul ES-30, autonomia complet electrică este estimată la 200 de kilometri, ceea ce îl poziționează în principal pentru rute foarte regionale.
Un zbor de 27 de minute ar fi costat doar 5 dolari
Una dintre cele mai spectaculoase informații furnizate de suedezi după testul de la Plattsburgh este legată de costul energiei consumate.
Potrivit Heart Aerospace, pentru întregul zbor de 27 de minute, inclusiv decolarea și aterizarea, avionul electric a consumat energie echivalentă cu aproximativ 5 dolari.
În zona Plattsburgh, prețul unui kWh de electricitate este cuprins între 4 și 5,5 cenți.
Dacă este folosită valoarea minimă de 4 cenți pentru calcul, cei 5 dolari ar corespunde unui consum de aproximativ 125 kWh pentru întregul zbor.
La un preț de 5 cenți pentru un kWh, aceeași sumă ar însemna un consum de aproximativ 100 kWh.
Este o cantitate foarte mică de energie pentru o aeronavă de asemenea dimensiuni, însă trebuie ținut cont de condițiile în care a avut loc testul. Zborul s-a desfășurat la o altitudine relativ redusă, iar aeronava a beneficiat inclusiv de efectul planării, care permite reducerea consumului în anumite faze ale zborului.
Chiar și în aceste condiții, testul scoate în evidență diferența potențială dintre costurile de operare ale unei aeronave electrice și cele ale unui avion alimentat exclusiv cu combustibil aviatic.
Pentru un sector în care costul combustibilului reprezintă una dintre componentele importante ale operării, eficiența energetică a propulsiei electrice poate deveni un avantaj major, în special pe rutele regionale și pe distanțe scurte.
