Inteligența Artificială l-a găsit pe soldatul nazist din fotografia-simbol a Holocaustului. Călăul era un profesor respectabil

Identitatea soldatului nazist a fost stabilită de istoricul german Jürgen Matthäus prin coroborarea unor documente de arhivă, informații biografice, mărturii și analiză realizată cu ajutorul Inteligenței Artificiale, potrivit The New York Post.

Imaginea este cunoscută de zeci de ani sub numele de „Ultimul evreu din Vinnița” și a devenit una dintre reprezentările cele mai puternice ale execuțiilor în masă comise de naziști în Europa de Est.

Fotografia nu a fost realizată la Vinnița

Cercetarea a adus și o schimbare importantă în ceea ce privește locul și momentul în care a fost făcută fotografia.

Execuția a avut loc, potrivit studiului consultat de istoricul german, la 28 iulie 1941, în cetatea din Berdîciv, pe teritoriul Ucrainei de astăzi. Timp de decenii, imaginea fusese asociată cu orașul Vinnița.

Masacrul s-a produs la scurt timp după declanșarea invaziei naziste asupra Uniunii Sovietice.

În acea perioadă, unitatea Einsatzgruppe C avea misiunea de a-i elimina pe evrei și pe cei considerați partizani în teritoriile sovietice ocupate de Germania nazistă.

În fotografie apare un soldat nazist care poartă ochelari și ține un pistol îndreptat spre un bărbat aflat în genunchi, chiar în fața unei gropi comune. În jurul celor doi se văd și alți membri ai trupelor SS.

Cine era bărbatul din spatele pistolului

Jürgen Matthäus a ajuns la concluzia că soldatul din imagine este, cel mai probabil, Jakobus Onnen, un german născut în 1906 în localitatea Tichelwarf.

Înainte de război, Onnen a lucrat ca profesor de franceză, engleză și educație fizică. În 1931 s-a înscris în Partidul Nazist.

Identificarea nu s-a bazat însă exclusiv pe asemănarea fizică observată în fotografie.

Un rol important l-a avut o coincidență care a apărut după ce informațiile despre locul, data și unitatea implicată în masacru au început să fie publicate în presa germană.

Un cititor i-a contactat pe cercetători și a afirmat că bărbatul din fotografia istorică seamănă foarte mult cu unchiul soției sale, Jakobus Onnen.

Familia păstrase inclusiv corespondență din perioada respectivă, iar documentele respective au oferit noi indicii pentru cercetători.

Inteligența Artificială a analizat fotografiile

Ulterior, fotografiile au fost analizate de voluntari ai organizației de jurnalism de investigație Bellingcat, care au utilizat instrumente de Inteligență Artificială pentru analiza criminalistică a imaginilor.

Algoritmul a indicat o potrivire neobișnuit de ridicată între soldatul surprins în fotografia execuției și fotografiile cunoscute ale lui Jakobus Onnen.

Istoricul Jürgen Matthäus avertizează însă că tehnologia nu a fost tratată drept o dovadă suficientă în sine. Identificarea s-a bazat pe asocierea mai multor tipuri de informații, de la analiza fotografiei și documentele istorice până la datele biografice și mărturiile disponibile.

„Inteligența Artificială nu este glonțul de argint”, a explicat istoricul, considerând tehnologia „un instrument printre multe altele”.

În viziunea sa, intervenția cercetătorilor rămâne esențială pentru astfel de investigații istorice, chiar și atunci când sunt utilizate instrumente tehnologice moderne.

Jakobus Onnen a fost implicat în structurile naziste

Datele descoperite despre Jakobus Onnen indică faptul că acesta a fost un susținător al regimului nazist și că a ajuns să facă parte din structurile implicate în crimele comise în teritoriile ocupate.

În august 1939, cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, Onnen s-a înrolat în unitatea SS-Totenkopf de la lagărul de concentrare Dachau.

Un an mai târziu, în 1940, lucra pentru poliția germană de ordine din Polonia ocupată.

În 1941, Onnen s-a alăturat Einsatzgruppe C, unitatea care a participat la masacrele comise în teritoriile sovietice cucerite de Germania nazistă.

Potrivit cercetării, unitatea a exterminat aproape întreaga comunitate evreiască existentă în regiune la momentul sosirii sale. Din aproximativ 20.000 de evrei, doar 15 ar fi supraviețuit.

Onnen nu a ajuns însă la un grad înalt în structurile naziste. A murit în 1943, în timp ce participa la luptele împotriva partizanilor în regiunea ucraineană Jîtomîr.

Victima din imagine nu a fost încă identificată

Identificarea celui care ține arma nu a rezolvat însă una dintre cele mai importante necunoscute ale fotografiei.

Bărbatul aflat în genunchi, în fața gropii comune, nu a fost încă identificat.

Jürgen Matthäus intenționează să continue cercetările pentru a afla cine a fost victima. Pentru acest demers, istoricul ia în calcul analizarea documentelor sovietice din perioada respectivă și utilizarea din nou a instrumentelor de Inteligență Artificială.

Pentru Matthäus, fotografia are o valoare istorică aparte tocmai pentru că surprinde în mod direct mecanismul execuțiilor în masă.

Istoricul consideră că imaginea ar trebui să aibă o importanță comparabilă cu fotografiile devenite simboluri ale lagărului Auschwitz, deoarece surprinde nemijlocit momentul confruntării dintre criminal și victimă.

La peste 80 de ani de la realizarea ei, fotografia continuă astfel să ofere noi informații despre crimele Holocaustului, iar instrumentele tehnologice moderne sunt folosite pentru a completa cercetarea istorică și pentru a identifica persoanele implicate în aceste crime.