Rusia ar pierde lunar cu aproximativ 6.000 de militari mai mult decât reușește să înroleze pentru frontul din Ucraina, potrivit evaluărilor unor oficiali occidentali citați de presa internațională. Diferența dintre pierderile de pe câmpul de luptă și ritmul recrutărilor s-ar fi accentuat în ultimele două luni.
Moscova continuă să aducă noi oameni în armată într-un ritm estimat la circa 1.000 de persoane pe zi. Totuși, numărul noilor recruți nu mai acoperă militarii ruși uciși sau răniți în război, susțin surse occidentale citate de The Guardian.
„Apreciem că, în prezent, Rusia pierde aproximativ 6.000 de oameni pe lună peste numărul celor pe care îi poate recruta”, a declarat unul dintre oficialii consultați.
Atacurile asupra infrastructurii, parte din strategia Moscovei
În acest context, Vladimir Putin ar fi ales să intensifice presiunea asupra populației Ucrainei prin lovituri asupra infrastructurii civile, în special a rețelelor energetice.
Potrivit oficialilor occidentali, Rusia a tras peste 360 de rachete de la începutul lunii iulie, într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o lipsă de sisteme capabile să intercepteze rachetele balistice.
„Este evident că Moscova va încerca să afecteze moralul populației ucrainene prin atacuri asupra infrastructurii energetice înaintea iernii”, a transmis unul dintre oficiali.
Evaluarea este că Rusia urmărește să compenseze dificultățile de pe front printr-o campanie de presiune asupra civililor, în condițiile în care o nouă mobilizare pe scară largă ar putea produce costuri interne semnificative pentru Kremlin.
De ce evită Putin o nouă mobilizare
O mobilizare generală ar avea consecințe politice și economice serioase pentru Rusia, apreciază oficialii occidentali. Campania lansată de Moscova în toamna anului 2022 a provocat plecarea din țară a aproximativ un milion de ruși, inclusiv specialiști din domenii importante pentru economie.
Mai puțin de jumătate dintre cei care au părăsit Rusia s-ar fi întors ulterior. În plus, armata rusă ar putea întâmpina probleme în pregătirea și integrarea unui nou val de câteva sute de mii de oameni, pe fondul lipsei de echipamente și de cadre militare.
În paralel, Ucraina a lovit în mod repetat instalații legate de industria petrolieră rusă, atacuri care au contribuit la apariția unor penurii de combustibil. Kievul solicită, în continuare, mai mult ajutor militar din partea partenerilor occidentali, inclusiv rachete cu rază mai mare de acțiune și sisteme de apărare antiaeriană.
Amenințările Rusiei și relația cu NATO
Deși riscul reprezentat de Rusia rămâne ridicat, oficialii occidentali apreciază că Moscova nu urmărește o confruntare directă cu NATO. În opinia lor, Vladimir Putin încearcă să mențină războiul din Ucraina într-o logică de uzură, sperând că sprijinul militar și politic al aliaților Kievului se va reduce în timp.
Discursul agresiv îndreptat împotriva Marii Britanii și a altor state occidentale face parte, potrivit acestora, dintr-o strategie de intimidare. Retorica amenințătoare ar avea scopul de a alimenta temerile publice și de a influența deciziile guvernelor europene.
Rusia își păstrează capacitatea de a acționa împotriva unor ținte britanice prin atacuri cibernetice sau operațiuni indirecte, inclusiv prin intermediari. Oficialii amintesc cazul unui depozit din estul Londrei în care erau păstrate ajutoare pentru Ucraina: șase persoane au primit pedepse cu închisoarea după ce au fost găsite vinovate în dosarul unui atac pus pe seama Moscovei.
Totuși, Kremlinul ar încerca să evite operațiuni care ar putea duce la o escaladare directă cu NATO. „Obiectivul este o Europă mai divizată și mai vulnerabilă”, a spus unul dintre oficialii occidentali, care a invocat și folosirea repetată a amenințărilor nucleare de către Rusia pentru a diminua sprijinul acordat Ucrainei.
