_2d826e0884.jpg)
Potrivit estimărilor, cei circa 400.000 de români care au contractat credite cu IRCC vor plăti, după majorarea valorii acestui indicator la 6,06%, o rată cu aproximativ 5% mai mare. Conform unui calcul realizat de brokerul de credite Kiwi Finance (https://www.kiwifinance.ro/), pentru un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, creșterea este de aproximativ 120 de lei:
- Rata până la 1 octombrie (IRCC 5,55% + marja băncii): 1.858,87 lei/lună
- Rata după 1 octombrie (IRCC 6,06% + marja băncii): 1.979,92 lei/lună
Analist: „Plătim acum incertitudinea economică din perioada alegerilor prezidențiale”
Într-o intervenție la radioul public, Irina Chiţu, vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a explicat că majorarea IRCC de la 1 octombrie este generată de agitația din sistemul bancar dinaintea alegerilor prezidențiale din luna mai:
„Este, de fapt, dobânda cu care s-au împrumutat băncile între ele acum trei luni – în perioada 1 aprilie – 1 iulie 2025. Și dacă ne aducem bine aminte, atunci a fost perioada de alegeri și dobânzile au crescut. Dar IRCC, fiind un indice calculat pe trei luni, nu se aplică imediat, ci după trei luni. Practic, acum culegem roadele și avem o dobândă mai ridicată – de fapt, cea mai mare dobândă IRCC de până acum.”
Frenezia creditelor: nivel record în ultimii 5 ani, grad de îndatorare până la jumătate din salariul mediu
În ciuda semnalelor de îngrijorare, piața imobiliară a marcat recorduri în 2025: în prima jumătate a anului au fost contractate aproximativ 50.000 de credite ipotecare – cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani. Valoarea totală a împrumuturilor a crescut spectaculos la 3,2 miliarde de euro, cu peste 60% față de anul trecut, conform Ipotecare.ro..
În medie, un român s-a împrumutat cu 64.000 de euro pentru o locuință, cu 2.000 de euro mai mult decât în anul precedent, potrivit unei analize SVN România. În acest context, rata medie din București a ajuns să consume 49% din salariul mediu.
Pentru companiile imobiliare, majorarea TVA și a IRCC au fost folosite ca strategie comercială de impulsionare a vânzărilor, printr-un marketing intens al „momentului potrivit”, reflectat în rezultatele lunii iulie. „A fost cea mai bună din acest an, iar pe de altă parte, nivelul dobânzilor practicate de băncile comerciale a rămas mic comparativ cu dobânda de referință a Băncii Naționale, ceea ce stimulează foarte mult piața și va duce la o creștere în continuare. Nivelul salariilor este bun, iar inflația, deși va crește, nu cred că va produce un impact direct până la finalul acestui an,” a explicat Alexandru Rădulescu, managing partner la SVN România.
Conform datelor BNR, creditele ipotecare acordate la nivel național au ajuns la 5,56 miliarde de euro în primele șase luni din 2025, incluzând și refinanțările – o creștere de 26% față de anul precedent. La finalul semestrului întâi, soldul total al creditelor ipotecare era de 22,7 miliarde de euro, în creștere cu 5,5% față de anul trecut.
Rețeta clasică a furtunii perfecte: lăcomie, naivitate, false așteptări, context economic nesigur
În ciuda estimărilor optimiste ale companiilor de brokeraj, mulți analiști avertizează că situația actuală amintește de scenariul „furtunii perfecte” care a dus la criza financiară mondială din 2008–2010.
„În perioada 2020–2023, băncile au acordat credite imobiliare cu dobândă fixă de 4–5% pe o perioadă de 5 ani. Au pariat că dobânzile vor rămâne mici. Surpriză: dobânzile au crescut. Sunt bănci în România care plătesc în 2025 dobânzi la depozite de 7%. Din această cauză, peste 25% dintre bănci sunt pe pierdere în 2025. (…) Mulți oameni care au luat credite imobiliare în perioada 2020–2025 au jucat și ei ruleta rusească,” a explicat economistul Radu Georgescu.
Lecția anilor 2008–2010: românii nu par să fi învățat nimic
O comparație între ce se întâmplă acum pe piața imobiliară și criza mondială din 2008–2010 stârnește îngrijorare prin similitudini – de la contextul economic la comportamentul actorilor implicați.
„Anul 2008 a început în forță. Primele semnale de stopare a trendului ascendent au fost sesizate la începutul verii. Apoi, tot mai multe proiecte, ale căror lansări fuseseră anunțate pentru a doua jumătate a anului, au fost amânate. În paralel, tot de la jumătatea anului, piața locuințelor vechi a început să scadă lună de lună,” explica la vremea respectivă Adrian Ghimpau, directorul departamentului rezidențial al Coldwell Banker Affiliates of Romania.
În toamna lui 2008, când SUA intrau în colaps din cauza bulei imobiliare, în România piața se afla pe culmi. Graficele care ilustrează prăbușirea ulterioară nu mai au nevoie de comentarii.
sursă: Imobiliare.ro
Perioada de contracție a pieței a durat câțiva ani buni, abia din 2012 consemnându-se o revenire timidă. „Din 2009, momentul în care am început să publicăm indicele prețurilor proprietăților rezidențiale, și până în 2012, prețurile au scăzut cu circa 30% în București și cu 25% în provincie,” arăta la vremea respectivă directorul Institutului Național de Statistică. Cea mai mare reducere a prețurilor s-a înregistrat în primul trimestru din 2011, când s-a atins și un nivel minim al prețurilor la locuințe.
Revenind în toamna lui 2025, în cel mai recent sondaj realizat de CFA România, 69% dintre analiști estimează că prețurile locuințelor din orașe vor stagna în 2026, în timp ce 31% anticipează o scădere, în special pe segmentul apartamentelor sub 150.000 euro. Două treimi dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, ceea ce sugerează o posibilă corecție.
