Prețurile unor produse nelipsite de pe mesele europenilor ar putea crește considerabil dacă Uniunea Europeană va introduce reguli mai stricte pentru pesticidele utilizate de producătorii din afara blocului comunitar. Cafeaua și citricele se numără printre produsele care ar putea fi afectate, potrivit unei analize realizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
O posibilă schimbare a regulilor europene privind reziduurile de pesticide riscă să aibă efecte directe asupra prețurilor plătite de consumatori. Potrivit unei analize a Joint Research Centre (JRC), citată de Politico, aplicarea unor standarde europene producătorilor din țările terțe ar putea reduce oferta de produse agricole importate și ar putea duce la majorări importante de preț.
Cafeaua s-ar putea scumpi cu peste 300% în cel mai pesimist scenariu
Datele prezentate de cercetătorii europeni indică diferențe semnificative în funcție de modul în care producătorii din afara UE s-ar adapta la noile cerințe.
Într-un scenariu extrem, în care agricultorii din țările terțe nu ar modifica metodele de producție și nu s-ar conforma noilor reguli, prețul cafelei ar putea crește cu până la 332%, în timp ce citricele ar putea ajunge să coste cu aproximativ 82% mai mult.
În aceeași situație ipotetică, importurile de produse agricole ale Uniunii Europene ar putea scădea cu aproximativ 41%.
Efectele nu s-ar limita însă la rafturile magazinelor. Reducerea importurilor ar putea pune presiune și pe sectorul zootehnic, prin creșterea costurilor pentru furaje.
Ce se întâmplă dacă producătorii se adaptează
Scenariul cu cele mai mari scumpiri este considerat unul ipotetic. Cercetătorii au analizat și variante în care agricultorii din afara Uniunii Europene se conformează, cel puțin parțial, regulilor propuse.
Chiar și în aceste condiții, analiza indică posibilitatea unor creșteri ale prețurilor și a unei reduceri a importurilor europene.
Pe de altă parte, producătorii agricoli din interiorul UE ar putea beneficia de pe urma schimbării, întrucât ar avea mai puțină concurență din partea produselor provenite din țări cu reguli diferite privind utilizarea pesticidelor.
Amploarea efectelor economice va depinde însă de măsura în care producătorii din statele terțe vor reuși să își adapteze practicile agricole.
De ce vrea Bruxelles-ul reguli mai stricte
Propunerea europeană face parte dintr-un pachet de măsuri privind simplificarea și modificarea regulilor referitoare la siguranța alimentelor și a furajelor.
Unul dintre obiectivele Bruxelles-ului este ca substanțele active considerate deosebit de periculoase și interzise în Uniunea Europeană să nu ajungă indirect pe piața europeană prin intermediul produselor importate.
Măsura este susținută de numeroși fermieri europeni, care solicită ceea ce numesc „condiții de concurență echitabile” între agricultorii din UE și cei din afara blocului comunitar.
Discuția a devenit și mai sensibilă în contextul controverselor privind acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur, bloc format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Producătorii din afara UE critică „clauzele oglindă”
Planurile europene au generat însă reacții puternice în rândul producătorilor și exportatorilor agricoli din afara Uniunii.
Criticii susțin că aplicarea acelorași standarde producătorilor străini ar putea funcționa, în practică, drept o barieră comercială și ridică inclusiv întrebări cu privire la compatibilitatea măsurilor cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului.
Agricultorii din diferite regiuni ale lumii atrag atenția că metodele de cultivare și problemele cu care se confruntă diferă de la o zonă la alta. Clima, dăunătorii și condițiile agricole pot impune utilizarea unor substanțe care sunt autorizate în anumite state, dar interzise în Uniunea Europeană.
Producătorii de fructe din Maroc și Africa de Sud, industria cerealelor și leguminoaselor din Canada, exportatorii de pepeni din Honduras și organizațiile agricole din Brazilia se numără printre cei care și-au exprimat îngrijorarea.
Bruxelles-ul susține că sănătatea consumatorilor este prioritară
Comisia Europeană argumentează că intenția nu este restrângerea comerțului internațional, ci evitarea situației în care substanțe interzise în UE să ajungă din nou în circuitul alimentar european prin intermediul importurilor.
În acest context, Bruxelles-ul analizează posibilitatea reducerii limitelor admise pentru anumite reziduuri până la niveluri apropiate de zero.
Totuși, există o distincție importantă: autoritățile europene și organizațiile internaționale recunosc că limitele actuale pentru reziduurile de pesticide sunt stabilite astfel încât produsele să poată fi consumate în siguranță. Disputa actuală privește mai ales dacă Uniunea Europeană ar trebui să impună standarde suplimentare din considerente care țin și de protecția mediului sau de politica agricolă.
18 pesticide și sute de produse ar putea fi afectate
Lista exactă a substanțelor vizate nu a fost stabilită definitiv. Analiza JRC identifică însă 18 substanțe active care ar putea intra sub incidența noilor reguli.
Acestea ar putea afecta aproximativ 235 de produse agricole provenite din 86 de țări.
Comisia Europeană urmează să analizeze fiecare substanță în parte și să evalueze impactul pe care eventualele restricții l-ar avea asupra producției, comerțului și securității alimentare.
Prin urmare, nu există în acest moment certitudinea că toate substanțele identificate în analiza JRC vor fi interzise în forma prezentată de scenariile studiului.
Mai multe state au contestat deja măsura
Propunerea Bruxelles-ului a generat deja dispute la nivel internațional. Australia, Canada, Paraguay și Statele Unite se numără printre țările care au ridicat obiecții în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.
Și reprezentanții industriei internaționale de produse proaspete avertizează că standardele globale existente în materie de siguranță alimentară asigură deja protecția consumatorilor și permit menținerea fluxurilor comerciale.
În perioada următoare, Bruxelles-ul va trebui să găsească un echilibru între cerințele fermierilor europeni, protejarea mediului și sănătatea consumatorilor, dar și menținerea unei oferte suficiente de alimente la prețuri accesibile.
Pentru consumatori, miza este una cât se poate de concretă: o eventuală reducere a importurilor și creșterea costurilor de producție s-ar putea reflecta direct în prețul produselor de zi cu zi, inclusiv al cafelei, citricelor și altor alimente care ajung frecvent pe masa europenilor.
