Un avertisment dur a venit din partea Băncii Naționale a României (BNR). Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, trage un semnal de alarmă privind traiectoria periculoasă a finanțelor publice românești. Dacă Grecia s-a prăbușit sub o datorie de 250% din PIB, România ar putea ajunge în colaps la doar 65% din PIB, din cauza costurilor de finanțare extrem de ridicate, a transmis Rădulescu.
Dobânzi mai mari decât Franța, cu jumătate din datoria acesteia
Paradoxul subliniat de Rădulescu este izbitor: România, cu o datorie publică de 60% din PIB, plătește dobânzi mai mari decât Franța, care are o datorie de 120% din PIB. Explicația constă în percepția riscului de țară, un deficit bugetar de peste 7% din PIB, de mai bine de două ori peste limita impusă de Uniunea Europeană, erodează încrederea creditorilor și scumpește împrumuturile.
„Avem cheltuieli cu dobânzile mai mari decât cele cu educația. Când în 2023 îți propui 5% deficit bugetar, de la 7% din PIB, și tu crești cu două procente, ți-ai ruinat posibilitatea de a te împrumuta în condiții decente”, a explicat consilierul BNR.
De la 11% la 60% din PIB, „bani aruncați pe fereastră”
Rădulescu a trasat o evoluție îngrijorătoare: în 2006, datoria publică a României era de doar 11-12% din PIB. În două decenii, aceasta a ajuns la 60%, fără investiții majore care să justifice această creștere. „Nu am făcut nimic cu banii. Au fost bani aruncați pe fereastră. Deficitul bugetar este elefantul din cameră. Cu el trebuie să ne luptăm în primul rând”, a punctat acesta.
Consilierul a recunoscut că politica de consum accelerat a avut și efecte pozitive, România a urcat de la 39% din PIB pe locuitor (la paritatea puterii de cumpărare din UE) în 2006, la 78% în prezent, cel mai mare salt înregistrat de o țară membră UE în această perioadă. Însă, avertizează el, momentul în care trebuia „schimbat macazul” a fost ratat.
Scenariul Grecia: o lecție ignorată
Comparația cu Grecia nu este întâmplătoare. Dacă Grecia s-a prăbușit sub o datorie de 250% din PIB, România ar putea ajunge în colaps la doar 65% din PIB, din cauza costurilor de finanțare extrem de ridicate, susține Rădulescu. „Ori o facem treptat, ori modelul Grecia. Noi ajungem acolo la 65% din PIB, față de Grecia la 250% din PIB, dacă nu privim lucrurile cu realism”, a avertizat acesta.
Grecia rămâne un exemplu dureros în istoria recentă europeană. După criza din 2008-2009, incapabilă să-și onoreze datoriile externe, țara a fost supusă unui program de austeritate drastic impus de creditori internaționali, cu tăieri masive de salarii și pensii, șomaj record și o recesiune prelungită. Economia elenă și-a revenit abia în ultimii ani.
Politicienii, principala problemă
Rădulescu nu a ocolit responsabilitățile politice. „Comportamentul politicienilor arată lipsă de înțelegere. Ne împrumutăm din ce în ce mai greu, la dobânzi foarte mari, avem deficit mare și nu părem că vrem să îl scădem, iar incertitudinile politice pot duce spre extremism. Acestea ni le spun agențiile de rating pe față”, a declarat consilierul guvernatorului BNR.
Concluzia sa este că România se află acum în fața a două opțiuni, ambele dificile: reducerea graduală și controlată a deficitului, sau o ajustare forțată, haotică și mult mai dureroasă, pe modelul Greciei.
