Nivelul Dunării este așteptat să înceapă din nou să scadă începând de joi, iar autoritățile au pregătit noi măsuri pentru asigurarea apei necesare funcționării în siguranță a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un plan de intervenție temporar, modular și etapizat, care poate fi aplicat în funcție de evoluția nivelului fluviului.
CNSU pregătește intervenția pentru Cernavodă
Noua hotărâre adoptată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență stabilește mai multe măsuri care pot fi aplicate pentru asigurarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Planul permite autorităților să adapteze intervenția în funcție de nivelul Dunării și urmărește menținerea resursei de apă necesare centralei pe durata perioadei caracterizate de debite extrem de scăzute.
Sistemul pregătit de autorități este temporar, modular, etapizat și reversibil. Acesta urmează să fie amplasat în zona confluenței de la Cernavodă dintre brațul Dunărea Veche și intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Intervenția începe la atingerea unei cote stabilite
Planul CNSU va fi declanșat dacă nivelul apei ajunge la cota de 1,58 metri în bazinul prizei de apă al CNE Cernavodă.
Prima intervenție presupune amplasarea mai multor nave și/sau barje încărcate pe un aliniament cu lungimea de aproximativ 600 de metri. Dispunerea acestora este gândită astfel încât fluxul de apă de pe brațul Dunării Vechi să fie direcționat într-o proporție mai mare către intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră și, mai departe, către priza de apă a centralei.
Dacă această măsură nu va fi suficientă, autoritățile vor trece la următoarea etapă a planului.
Pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de 170 de metri
A doua etapă prevede realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei.
Autoritățile au pregătit și o soluție alternativă pentru această intervenție. În cazul în care va fi necesar, sistemul modular poate fi înlocuit cu un baraj temporar construit din piatră.
În situația în care nici primele două etape nu vor produce efectul necesar, intervenția va fi extinsă prin utilizarea unor echipamente de pompare.
Vor fi folosite pompe de mare capacitate
Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor putea pune în funcțiune pompe de mare capacitate pentru a transporta apă suplimentară către priza de apă destinată răcirii centralei.
Măsura reprezintă etapa următoare a planului și va fi utilizată dacă soluțiile bazate pe dirijarea fluxului de apă și închiderea modulară nu vor asigura debitul necesar.
România se află în stare de alertă energetică
Situația de la Cernavodă apare în contextul în care România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor al centralei, cu o putere de 700 MW. Decizia a fost luată pe fondul debitelor foarte scăzute ale Dunării.
Nivelul redus al fluviului a afectat și producția celor două hidrocentrale de pe Dunăre de la intrarea în țară, aceasta ajungând la aproximativ 10-15% din totalul generat la nivel multianual.
Pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor de la Cernavodă. În condiții normale de funcționare, centrala asigură aproximativ 20% din producția națională de energie.
CNE Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, care deține 82,49% din acțiuni.
Autoritățile au folosit deja apa din acumulările de pe Olt
Pe 22 august, CNSU aprobase alte măsuri de urgență pentru suplimentarea debitului necesar sistemelor de răcire de la Cernavodă.
Ministerul Energiei și Hidroelectrica au început atunci să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt, cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 de metri cubi pe secundă, pentru o perioadă de cinci zile. Volumul suplimentar urma să fie utilizat inclusiv pentru producerea unei cantități suplimentare de energie electrică.
În același plan, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră a fost stabilită drept rezervă operațională. Administrația Canalelor Navigabile urma să elibereze, la solicitarea CNE Cernavodă, un volum de apă către priza de apă a centralei.
Starea de alertă a fost prelungită până la sfârșitul lui septembrie
Starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile începând din 30 august 2026, prin Hotărârea CNSU nr. 21 din 28 august 2026.
Decizia a avut la bază menținerea condițiilor care au dus la instituirea stării de alertă la nivel național în raport cu debitul Dunării la intrarea în România.
La Baziaș, debitul era de aproximativ 1.350 de metri cubi pe secundă. Pentru perioada 30-31 august era prognozată o creștere temporară până la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, însă valoarea rămânea mult sub media multianuală a perioadei.
Prognoza autorităților indica și o probabilitate ridicată ca debitul să înceapă din nou să scadă în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitații semnificative în bazinul Dunării.
Cine suportă costurile intervenției
Lucrările care vor fi realizate de Administrația Națională „Apele Române” în cadrul planului aprobat de CNSU vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.
Pentru celelalte instituții și pentru operatorii implicați, cheltuielile aferente aplicării măsurilor vor fi suportate din bugetele proprii și din alte surse constituite potrivit competențelor și responsabilităților acestora, potrivit Guvernului.
