Lumina din dormitor în timpul nopții ar putea fi asociată cu modificări ale structurii și funcționării inimii, chiar și atunci când intensitatea este redusă. Un studiu realizat pe mii de persoane a identificat diferențe măsurabile la nivelul inimii și o asociere cu un risc mai mare de afecțiuni cardiovasculare.
Dormitul într-o cameră întunecată ar putea avea beneficii nu doar pentru calitatea somnului, ci și pentru sănătatea cardiovasculară. Un nou studiu realizat de cercetători de la Tulane University și publicat în European Heart Journal a analizat legătura dintre expunerea la lumină pe timpul nopții și structura și funcția inimii.
Cercetarea a inclus peste 11.000 de persoane și este prezentată drept primul studiu care utilizează imagistica prin rezonanță magnetică cardiovasculară pentru a investiga modul în care expunerea personală la lumină nocturnă este asociată cu modificări ale inimii.
Peste 11.000 de persoane au fost monitorizate
Cercetătorii au analizat datele a 11.071 de participanți din UK Biobank, care nu aveau boli cardiovasculare la începutul studiului.
În perioada 2013-2015, participanții au purtat timp de șapte zile dispozitive la încheietura mâinii. Acestea au măsurat atât activitatea fizică, cât și expunerea la lumină.
Aproximativ trei ani mai târziu, participanții au fost supuși unor investigații de rezonanță magnetică cardiovasculară. Astfel, cercetătorii au putut evalua în detaliu structura și funcționarea inimii.
Studiul s-a concentrat asupra expunerii nocturne la niveluri de lumină de peste 3 lux. Este vorba despre o intensitate relativ redusă, astfel încât nu este necesar ca dormitorul să fie puternic iluminat pentru ca organismul să fie expus.
Printre posibilele surse se numără lumina stradală care intră prin perdele, ecranele sau LED-urile aparatelor electronice și lumina unui ceas digital.
Ce modificări au fost observate la inimă
Diferențele dintre participanții expuși la cele mai ridicate niveluri de lumină nocturnă și cei care au dormit în condiții mai întunecate au fost mici, dar măsurabile.
După ajustarea rezultatelor în funcție de înălțime, persoanele din categoria cu cea mai mare expunere la lumină au prezentat:
o masă a ventriculului stâng cu aproximativ 2,4% mai mare;
o grosime medie a peretelui cardiac cu aproximativ 1,5% mai mare;
o fracție de contracție miocardică cu aproximativ 1,9% mai mică;
modificări ale capacității mușchiului cardiac de a se deforma în timpul contracției.
Cercetătorii au identificat, de asemenea, asocieri nefavorabile la nivelul ventriculului drept și al atriului stâng.
Aceste modificări ale structurii și funcției inimii sunt asociate cu ceea ce specialiștii numesc remodelare cardiacă.
Lumina nocturnă, asociată și cu un risc mai mare de infarct și AVC
O a doua analiză a cercetării a urmărit asocierea dintre expunerea la lumină pe timpul nopții și apariția unor boli cardiovasculare.
Pentru această etapă au fost analizate datele a 73.286 de persoane, monitorizate pe o perioadă de până la aproximativ zece ani.
Comparativ cu persoanele care nu au avut expunere la lumină peste pragul analizat, participanții cu cea mai mare expunere au prezentat un risc relativ mai mare de:
29% pentru insuficiență cardiacă;
15% pentru fibrilație atrială;
24% pentru infarct miocardic;
33% pentru accident vascular cerebral (AVC);
26% pentru mortalitate cardiovasculară.
Este important de precizat că aceste procente reprezintă creșteri ale riscului relativ. Ele nu înseamnă că o persoană care doarme cu lumina aprinsă va dezvolta automat una dintre aceste afecțiuni.
Cum ar putea lumina să influențeze sănătatea inimii
Una dintre explicațiile analizate de cercetători are legătură cu ritmul circadian, sistemul biologic care coordonează numeroase procese din organism și ajută corpul să facă diferența dintre zi și noapte.
Lumina reprezintă unul dintre cele mai importante semnale pentru acest sistem. Atunci când organismul este expus la lumină în perioada în care ar trebui să fie întuneric, ritmul circadian poate fi perturbat.
Lumina nocturnă poate influența și producția de melatonină, hormon implicat în reglarea ciclului somn-veghe.
Potrivit studiului, reducerea duratei somnului a explicat statistic între 24% și 49% dintre asocierile observate între expunerea la lumină nocturnă și modificările cardiace.
Somnul insuficient nu pare însă să explice întreaga asociere. Cercetătorii indică și posibile efecte asupra sistemului nervos simpatic, tensiunii arteriale, inflamației și metabolismului.
Studiul nu demonstrează că lumina provoacă boli de inimă
Deși rezultatele sunt importante, cercetătorii subliniază existența unor limite.
Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că poate identifica asocieri între expunerea la lumină și sănătatea cardiovasculară, dar nu poate demonstra că lumina nocturnă provoacă în mod direct modificările inimii sau bolile cardiovasculare.
Un alt aspect important este durata relativ scurtă a măsurării expunerii la lumină. Participanții au purtat senzorii timp de doar șapte zile.
În plus, dispozitivele au măsurat intensitatea luminii, nu și spectrul acesteia. Prin urmare, cercetarea nu poate stabili dacă anumite tipuri de lumină, precum lumina emisă de LED-uri, sunt mai nocive decât altele.
Rezultatele trebuie interpretate și ținând cont de caracteristicile populației analizate. Participanții din UK Biobank sunt predominant albi și, în general, mai sănătoși decât populația generală, ceea ce limitează aplicabilitatea concluziilor la toate grupurile de populație, potrivit sursei.
