O rețea specializată în obținerea frauduloasă a cetățeniei române a fost destructurată de procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General, după o anchetă în care au fost folosiți investigatori sub acoperire. Gruparea ar fi construit dosare pentru cetățeni străini care nu aveau legături reale cu România și ar fi apelat inclusiv la documente de stare civilă falsificate în Ucraina.
În schimbul unor sume care ajungeau până la 15.000 de euro, membrii rețelei promiteau obținerea cetățeniei române, urgentarea procedurilor și trecerea dosarelor prin Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), chiar și atunci când documentele erau incomplete sau existau indicii că acestea erau false.
Cum era construită filiația românească „din acte”
În centrul mecanismului investigat de procurori se aflau două femei, D.M., cunoscută sub numele de „Marina”, și Ș.V., care ar fi avut roluri distincte în obținerea frauduloasă a cetățeniei.
D.M., care deține cetățenie moldovenească și română, ar fi acționat drept principal intermediar al grupării. Ea ar fi identificat cetățeni din spațiul fost sovietic interesați să obțină pașaport românesc și ar fi exploatat prevederile legale referitoare la redobândirea cetățeniei prin descendență, în baza articolului 11 din Legea 21/1991.
Pentru persoanele care nu aveau însă o legătură reală cu România, soluția ar fi fost crearea unei filiații fictive.
În acest scop, D.M. ar fi colaborat cu P.D., cunoscut drept „Dima”, persoană care, potrivit anchetatorilor, se ocupa de falsificarea în Ucraina a documentelor de stare civilă. Ar fi fost produse acte de naștere, căsătorie sau deces menite să creeze aparența că strămoșii solicitanților se născuseră în perioada interbelică în teritorii care să permită invocarea originii necesare pentru redobândirea cetățeniei.
Unul dintre exemplele prezentate în dosar îl privește pe M.A., cetățean tunisian și colaborator al anchetatorilor. Pentru acesta ar fi fost fabricate documente potrivit cărora bunicii săi s-ar fi născut în regiunea Odesa, în anii 1928 și 1932.
Astfel, prin intermediul unor documente pretins oficiale, era creată o legătură de familie cu spațiul românesc care, în realitate, nu ar fi existat.
Dosarele ajungeau la ANC cu ajutorul unor funcționari
Potrivit anchetei, mecanismul nu s-ar fi putut desfășura fără sprijin din interiorul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
S.V., consilier superior în cadrul ANC, este acuzată că primea și înregistra cu prioritate dosare intermediate de rețea, inclusiv atunci când acestea erau incomplete sau conțineau documente despre care existau indicii că sunt false.
Procurorii au identificat indicii potrivit cărora funcționarii implicați primeau între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar în cazul căruia neregulile erau trecute cu vederea.
Ancheta a scos la iveală și modalități prin care intermediarilor li s-ar fi explicat cum să evite sistemul de supraveghere din sediul instituției. Interceptările telefonice ar fi surprins discuții în care S.V. îi oferea lui D.M. indicații despre locul în care să se întâlnească și modul în care să procedeze pentru ca interacțiunea să nu atragă atenția.
Tarife pentru fiecare etapă a „afacerii”
Ancheta indică existența unei adevărate grile de prețuri, în funcție de serviciul solicitat de persoana interesată să obțină cetățenia română.
Pentru o verificare preliminară a documentelor, D.M. ar fi solicitat 100 de euro. Depunerea dosarului costa 500 de euro, iar programarea jurământului era tarifată cu încă 150 de euro.
În cazul unui dosar complet, în care trebuiau obținute și documentele falsificate care să creeze filiația românească, suma ajungea la 5.000 de euro. Această variantă presupunea inclusiv falsificarea documentelor de stare civilă în Ucraina de către P.D.
Cine făcea parte din mecanism
Conform referatului cu propunerea de arestare din dosarul nr. 2625/159/P/2025, activitatea grupării era împărțită pe mai multe niveluri. De la recrutarea persoanelor interesate și fabricarea documentelor, până la introducerea dosarelor în circuitul ANC, fiecare persoană ar fi avut o sarcină precisă.
D.M. era considerată principalul intermediar și facilitator al operațiunii pe teritoriul României.
Ea ar fi recrutat cetățeni din Ucraina, Rusia și Republica Moldova care urmăreau obținerea cetățeniei române, deși nu îndeplineau condițiile legale. Tot ea ar fi asigurat accesul la documentele falsificate și ar fi menținut legătura cu funcționarii ANC care puteau facilita depunerea dosarelor.
În cazul unui dosar complet fabricat, tariful solicitat era de 5.000 de euro. Pentru serviciile separate, erau percepute 100 de euro pentru verificare, 500 de euro pentru depunere și 150 de euro pentru programarea jurământului.
Ș.V. ar fi intervenit în etapa în care solicitanții doreau urgentarea procedurilor. Ea ar fi pretins că are acces direct la persoane din conducerea ANC și că poate determina soluționarea rapidă a dosarelor.
Pe lângă traficul de influență, femeia ar fi intermediat și obținerea unor certificate lingvistice falsificate, pentru care solicita între 600 și 1.000 de euro.
S.V., consilier superior și registrator în cadrul ANC, este indicată de anchetatori drept persoana care facilita intrarea dosarelor în sistem. Ea ar fi primit și înregistrat documentația chiar și în situațiile în care existau indicii că dosarele erau incomplete sau conțineau acte false.
Totodată, aceasta ar fi modificat programări și ar fi eliberat bonuri de ordine în funcție de solicitările intermediarilor. Ancheta indică și existența unor plăți cuprinse între 300 și 500 de euro pentru fiecare dosar acceptat.
În urma perchezițiilor, în locuința fiicei sale ar fi fost găsită o pungă care conținea o sumă importantă de bani în valută.
Falsificatorul mergea în Ucraina pentru documente
P.D., cunoscut sub numele de „Dima”, ar fi avut rolul de a produce documentele necesare construirii filiațiilor fictive.
Potrivit procurorilor, acesta se deplasa frecvent în Ucraina și obținea extrase de stare civilă falsificate. Documentele erau folosite pentru a susține că strămoșii persoanelor care solicitau cetățenia română se născuseră în teritorii care permiteau invocarea prevederilor legale referitoare la redobândirea cetățeniei.
Cazul cetățeanului tunisian Ahmed este prezentat drept unul dintre exemplele concrete ale mecanismului. În documentele fabricate pentru acesta, bunicii apăreau ca fiind născuți în regiunea Odesa în anii 1928 și 1932.
Peste 900 de cereri de cetățenie, legate de activitatea grupării
Investigația procurorilor nu se limitează la dosarul în care au fost realizate flagrantul și arestările.
Potrivit datelor prezentate în referatul de arestare, numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracțional organizat.
Curtea de Apel a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a două dintre persoanele implicate în dosar, în timp ce ancheta urmărește în continuare stabilirea întregului mecanism prin care dosarele ar fi fost fabricate, intermediate și introduse în procedura de acordare a cetățeniei române.
