Administrația condusă de Donald Trump ia în calcul măsuri dure împotriva unor state membre NATO, pe care le acuză că nu au sprijinit suficient Statele Unite în conflictul din Iran.
Informațiile apar într-o dezvăluire a cotidianului de afaceri The Wall Street Journal, care citează oficiali din cadrul administrației americane.
Planurile discutate ar putea include sancționarea unor aliați și chiar redistribuirea trupelor americane staționate în Europa, în funcție de nivelul de sprijin oferit Washingtonului.
Sancțiuni și repoziționarea trupelor SUA
Potrivit surselor citate, administrația americană analizează posibilitatea de a retrage militari din anumite state NATO considerate „necooperante” în contextul războiului împotriva Iranului. Trupele ar urma să fie relocate în țări care au susținut activ eforturile SUA.
În prezent, aproximativ 84.000 de soldați americani sunt dislocați în Europa, majoritatea în Germania și Italia, ceea ce face ca orice schimbare de strategie să aibă un impact major asupra echilibrului militar din regiune.
Frustrare la Washington față de aliați europeni
Oficialii americani ar fi nemulțumiți în special de poziția Germaniei, care a criticat public conflictul, deși găzduiește unele dintre cele mai importante facilități militare americane din Europa, spun sursele jurnaliștilor americani.
Nemulțumiri au apărut și în relația cu Italia, după ce autoritățile italiene au blocat temporar utilizarea unei baze aeriene din Sicilia. În cazul Franței, accesul la o bază din sudul țării ar fi fost permis doar cu condiția ca avioanele americane să nu fie implicate în atacuri asupra Iranului.
Spania este indicată ca exemplu, după ce ar fi blocat utilizarea spațiului aerian pentru operațiuni militare și nu s-a angajat să atingă ținta de 5% din PIB pentru apărare.
Criticile se extind și asupra altor aliați care au impus restricții operațiunilor militare americane, alimentând tensiuni în interiorul alianței.
Țările „apreciate” de Washington
În contrast, unele state din estul Europei sunt văzute favorabil de administrația americană. Printre acestea se numără România, Polonia, Lituania și Grecia, considerate aliați care au demonstrat sprijin concret.
Aceste țări au rate ridicate ale cheltuielilor pentru apărare și au fost printre primele care au susținut inițiativele de securizare a rutelor strategice, precum monitorizarea Strâmtoarea Ormuz.
România, în special, este menționată pentru reacția rapidă de a permite utilizarea bazelor sale de către forțele aeriene americane după declanșarea conflictului.
Posibile mutări strategice și închideri de baze
Planurile discutate la Washington ar putea include și închiderea unor baze militare americane din Europa, în special în țări considerate mai puțin cooperante, precum Germania sau Spania.
În același timp, militarii americani ar putea fi redistribuiți către baze din state care au oferit sprijin consistent. Printre destinațiile posibile se află și România.
Un test major pentru unitatea NATO
În acest context, deciziile administrației americane ar putea pune presiune suplimentară asupra coeziunii NATO. Eventualele sancțiuni și redistribuiri de trupe ar putea redesena harta militară a Europei și ar putea influența relațiile dintre aliați pe termen lung.
