Subiecte Istorie BAC 2018 - Exercitiile propuse elevilor

Wednesday, 03 July 2019, 12:50, Sursă: REALITATEA.NET

Subiecte Istorie BAC 2019.  Află ce subiecte au primit elevii la Istorie la Bacalaureat 2019. Barem de corectare la Istorie BAC 2019!

Adaugă părerea ta

Subiecte Istorie BAC 2019. Miercuri, 3 iulie 2019, absolvenții de clasa a 12-a au susținut proba obligatorie a profilului, la Matematică sau Istorie. Examenele încep la ora 09:00.

Absolvenţii de liceu care au terminat profilul Uman au avut de rezolvat mai multe cerinţe pornind de la un text despre comunism şi Uniunea Sovietică la subiectul I. La subiectul III, elevii au avut de scris un eseu pe tema spaţiului românesc în perioada Evului Mediu, scrie Adevărul.

Realitatea.net va publica, în acest articol subiectele la Matematică și Istorie BAC 2019, precum și baremele de corectare.

Subiecte Istorie BAC 2019

Barem Istorie BAC 2019

Accesul candidaţilor în centrele de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30 pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie.

 

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro. Absolvenții clasei a 12-a dau azi proba obligatorie a profilului. Candidații au avut de ales între Matematică și Istorie.

 

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro. Examenul maturității continuă azi cu proba obligatorie a profilului. Realitatea.net vă prezintă, mai jos, câteva modele de subiecte care au picat la examenele din anii anteriori. 

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Calendarul rămas

2 iulie 2019 Limba și literatura maternă - proba E.b) - proba scrisă

3 iulie 2019 Proba obligatorie a profilului - proba E.c) - proba scrisă

4 iulie 2019 Proba la alegere a profilului și specializării - proba E.d) - proba scrisă

8 iulie 2019 Afișarea rezultatelor (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele
12,00 - 16,00)

9 - 12 iulie 2019 Rezolvarea contestațiilor

13 iulie 2019 Afișarea rezultatelor finale

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul I

Toate subiectele (I, II si III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A. „În septembrie 1394 oastea otomană, în jur de 40.000 de oameni, (…) a trecut Dunărea, pe la Nicopole, în Ţara Românească. [Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni, Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărţuială ceea ce a făcut ca în momentul în care detaşamentele otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Argeş, vechea capitală a Ţării Româneşti, ele să fie foarte slăbite. Lupta decisivă (…) s-a dat la 10 octombrie 1394 la (…). Rezistenţa arătată de români, ca si teama de intervenţia, în sprijinul lui Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oşti sosiseră la Timişoara, l-au [determinat] pe Baiazid - cel dintâi sultan care a condus oşti pe teritoriul românesc – să hotărască retragerea la sudul Dunării.”

Subiecte Istorie - Bac 2019 - Rezolvari si bareme

(Şt. Ştefănescu, Istoria medie a României) 

B. „Într-adevăr, în faţa uriaşei forţe concentrate de [sultanul] Mehmed al II-lea împotriva Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş nu a cedat, deşi rămăsese singur, doar cu relativ puţina sa oaste (30000). Ca şi în campania din anul precedent în Anatolia, Mehmed al II-lea a recurs la sprijinul flotei şi în expediţia împotriva Ţării Româneşti, din 1462. (…) Din punct de vedere militar, (...) Mehmed al II-lea nu a obţinut vreun succes decisiv împotriva lui Vlad Ţepeş. (…) Dar, din punct de vedere politic, sultanul a reuşit să-si consolideze stăpânirea la Dunăre si să întărească controlul otoman în Ţara Românească.”

(G. Tahsin, Românii şi otomanii în secolele XIV-XVI) 

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi capitala statului medieval românesc precizată în sursa A. 2 puncte

2. Precizaţi secolul în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte

3. Menţionaţi câte un domnitor al Ţării Româneşti, precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că acţiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecinţe nefavorabile pentru statul român în plan politic. 3 puncte

5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect, selectate din sursa A. 7 puncte

6. Prezentaţi alte două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii, în afara celor precizate în surse. 6 puncte

7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu. 4 puncte

Porni

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Subiectul II

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după Marşul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…) Monarhia este susţinută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este menţinut şi el doar pentru a se putea exploata referinţa la antica instituţie romană şi pentru a cruţa fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcaţi de oameni din partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaţilor este aleasă în condiţii care o fac să depindă strict de partid. (…) Esenţa puterii aparţine în fapt „Ducelui” [Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii economice în calitate de ministru al corporaţiilor şi militare ca sef suprem al armatei. El numeşte şi revocă miniştrii care nu sunt decât simpli executanţi şi poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. (...) Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea populaţiei (...). El participă la menţinerea ordinii cu ajutorul miliţiei (...). La această dată [1940] însuşi Partidul Naţional Fascist numără 3 milioane de membri.”

(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro Pornind de la această sursă, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Numiţi partidul precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaţilor. 2 puncte

3. Menţionaţi un regim politic şi un spaţiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Senat. 6 puncte

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuţiile lui Mussolini în stat, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte 

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Subiectul III

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro + barem Istorie Bacalaureat 2019

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea României în relaţiile internaţionale (secolele al XIX-lea – al XX-lea), având în vedere:

menţionarea unei acţiuni desfăşurate de România în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-le
menţionarea unei cauze a aderării României la una dintre marile alianţe la începutul secolului al XX-lea şi prezentarea unei consecinţe a acestei aderări pentru statul român
menţionarea a două acţiuni ale regimului stalinist din România desfăşurate în relaţiile internaţionale şi precizarea unei asemănări între acestea; Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro
formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea regimului naţional-comunist din România faţă de „Războiul Rece” şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric 
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea capitalei statului medieval românesc precizate în sursa A

2. 2 puncte pentru precizarea secolului în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B

3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărui domnitor al Ţării Româneşti, precizat în sursa A, respectiv în sursa B (3px2=6p)

4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că acţiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecinţe nefavorabile pentru statul român în plan politic Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informaţii aflate în relaţie cauză–efect, selectate din sursa A

6. - câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două conflicte din spaţiul românesc, desfăşurate în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii, în afara celor precizate în surse (1px2=2p)

- câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre conflictele menţionate (2px2=4p)

7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu 

Subiecte Matematică BAC 2019 // M1, M2, M3 și M4 + barem mate EDU.ro

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea partidului precizat în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei caracteristici a Camerei Deputaţilor

3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricărui regim politic şi a oricărui spaţiu istoric, la care se referă sursa dată (3px2=6p)

4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la Senat (3px2=6p)

5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atribuţiile lui Mussolini în stat Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)

6. - 1 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea

- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată

- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.) 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

3 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni desfăşurate de România în relaţiile internaţionale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
3 puncte pentru menţionarea oricărei cauze a aderării României la una dintre marile alianţe la începutul secolului al XX-lea
2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a aderării României la una dintre marile alianţe la începutul secolului al XX-lea pentru statul român Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro
3 puncte pentru prezentarea coerentă a consecinţei menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la consecinţa menţionată 
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni ale regimului stalinist din România
desfăşurate în relaţiile internaţionale (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acţiunile menţionate
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la atitudinea regimului naţional-comunist din România faţă de „Războiul Rece”
1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere formulat
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea si exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

Subiecte Matematica M2 BAC 2019 - Cea mai grea proba din Bacalaureat

• Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

0 puncte pentru lipsa limbajului istoric

• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)

0 puncte pentru text nestructurat

• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

Subiectul I

1. Curtea de Argeş.

2. Secolul XV.

3. Domnitorul precizat în sursa A este Mircea cel Bătrân, iar cel din sursa B este Vlad Ţepeş.

4. Sursa B.

5. Informaţia cauză: „[Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni”,

Informaţia efect: „Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărţuială”.

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. În text mai pot fi găsite şi alte informaţii aflate în relaţie cauză-efect).

6. Alte două conflicte militare din spaţiul românesc desfăşurate în Evul Mediu sunt campania sultanului Mehmed al II-lea împotriva lui Ştefan cel Mare din vara anului 1476 şi campania marelui vizir Sinan Paşa din 1595, împotriva lui Mihai Viteazul.

După victoria lui Ştefan cel Mare de la Vaslui (1475), împotriva unei numeroase oşti turceşti conduse de Suleiman Paşa, sultanul Mehmed al II-lea a venit prsonal, în vara anului 1476, în fruntea unei armate, cu scopul de a cuceri Moldova. Ştefan a adunat oastea cea mare, dar turcii i-au pus pe tătari să atace nordul Moldovei, astfel că voievodul a trebuit să le dea drumul ţăranilor să-şi apere gospodăriile. A rămas să lupte doar oastea cea mică. Bătălia s-a dat la Războieni şi a fost câştigată de turci, dar moldovenii nu au suferit pierderi mari. Ei s-au retras în cetăţi, iar sultanul, după mai multe asedii, nu a reuşit să cucerească nicio cetate, şi a decis să se retragă. În timpul retragerii, moldovenii i-au hărţuit pe turci şi le-au împiedicat aprovizionarea, iar în tabăra turcească a izbucnit şi o epidemie de ciumă. Astfel, pagubele campaniei au fost foarte mari, iar rezultatul politic concret aproape nul.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

În anul 1594 Mihai Viteazul a declanşat revolta împotriva Imperiului Otoman: a ucis creditorii turci din Bucureşti, a refuzat plata tributului, a încheiat un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Drept urmare, în vara anului 1595, o armată condusă de marele vizir Sinan Paşa a trecut Dunărea pentru a-l pedepsi pe domnitor. Mihai dispunea de o mică armată, comparativ cu cea turcească şi de un ajutor primit din Transilvania. El a dat atacul decisiv împotriva avangardei turceşti la Călugăreni, pe râul Neajlov. Românii au obţinut o victorie tactică pentru că turcii au suferit mari pierderi şi s-au retras de pe câmpul de bătălie. Exemplul personal al lui Mihai a avut un rol foarte important: el a participat direct la luptă, a ucis unul dintre comandanţii turci şi l-a pus pe fugă pe un altul. Sinan Paşa a căzut în apa Neajlovului în timpul confruntării. Din cauză că lupta s-a dat doar cu avangarda armatei turceşti, Mihai a hotărât să se retragă spre munţi, aşteptând ajutor de la Sigismund. Turcii între timp au ocupat capitala şi o parte din sudul ţării şi au început organizarea ţării în paşalâc. La scurt timp, domnitorul a primit ajutor din Transilvania şi Moldova, dar şi de la Austria şi Toscana, a reluat ofensiva şi a reuşit să-i alunge pe turci. Lupta decisivă s-a dat la Giurgiu,unde turcii au fost înfrânţi.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. Pot fi luate şi alte conflicte, iar prezentarea lor poate fi şi mai scurtă).

7. Două acţiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu sunt tratatul de alianţă semnat de domnitoruluiŢării Româneşti, Mircea cel Bătrân, cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1395) şi tratatul domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, cu regele Ungariei, Matia Corvin (1475). O asemănarea între aceste două acţiuni diplomatice este că ambele au ca scop lupta împotriva Imperiului Otoman.

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. O asemănare ar putea fi, de exemplu, şi faptul că cei doi domnitori au ales să încheie tratate de alianţă cu acelaşi stat, Ungaria).

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul II 

Subiectul al II-lea

1. Partidul Naţional Fascist

2. „Camera Deputaţilor este aleasă în condiţii care o fac să depindă strict de partid”.

3. Un regim politic menţionat în sursă este „dictatura totalitară”, iar un spaţiu istoric este Italia.

4. „Senatul este menţinut şi el doar pentru a se putea exploata referinţa la antica instituţie romană”, iar membrii săi „nu au nicio putere concretă”. (Există şi alte informaţii referitoare la Senat care pot fi notate în răspuns.)

5. Mussolini are atribuţii foarte mari în conducerea statului. Acestea sunt atât legislative cât şi executive, arătând că este încălcat principiul separaţiei în stat. Mai mult, atribuţiile sale legislative şi executive sunt aproape nelimitate, iar Parlamentul este redus la o instituţie decorativă: Mussolini nu răspunde în faţa Parlamentului, aşa cum ar fi fost normal pentru un membru al executivului, ci doar în faţa regelui (formal), poate da legi în locul Parlamentului fără să fie controlat de acesta, controlează economia Italiei, din funcţia de ministru al corporaţiilor.

Mussolini „nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii economice în calitate de ministru al corporaţiilor”. „El poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar”.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul II 

6. Principalele practici ale unui regim democratic sunt: respectarea separaţia puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, existenţa mai multor partide politice, dreptul de vot universal.

Majoritatea statelor europene care avuseseră regimuri politice liberale în secolul al XIX-lea (regimuri care prevedeau în constituţiile lor şi respectau drepturile şi libertăţile cetăţeneşti şi separaţia puterilor în stat), devin, după 1918, state democratice, prin introducerea dreptului de vot universal. Totuşi, unele state europene au ajuns la scurt timp (în anii ’20 - 30’) regimuri autoritare sau totalitare. În a doua jumătate a secolului XX Europa s-a împărţit în două, din perspectiva regimului politic: în vest statele au ajuns să aibă toate regim democratic, iar în est, regim totalitar comunist. După căderea regimurilor comuniste în 1989, toate statele europene revin la regimul democratic prin instituirea pluripartidismului şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Din cauză că până la sfârşitul secolului XX toate statele europene respectă, cel puţin formal, practicile democratice, putem spune că democraţia este o caracteristică a Europei în această perioadă.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III 

Subiectul al III-lea

România s-a constituit ca stat în 1859, dar era un stat vasal Imperiului Otoman, deci nu avea dreptul la o politică externă proprie. Abia după proclamarea independenţei ( 9 mai 1877) şi, mai ales, după recunoaşterea ei pe plan internaţional (1878), România se implică activ în relaţiile internaţionale. În secolul XX ţara noastră se remarcă, din punct de vedere militar, prin participarea la Războaiele Mondiale, iar din punct de vedere diplomatic, ca membru al unor organizaţii suprastatale mondiale (Societatea Naţiunilor apoi ONU) sau europene (Mica Înţelegere şi Înţelegerea Balcanică în perioada interbelică, CAER şi Pactul de la Varşovia în perioada comunistă) .

Una dintre primele acţiuni importante desfăşurată de România în relaţiile internaţionale este aderarea, în 1883, la Tripla Alianţă (Puterile Centrale), alianţă militară alcătuită din Germania, Austro-Ungaria şi Italia. Astfel se spera ca România să primească ajutor în cazul unei agresiuni ruseşti. Carol I şi primul-ministru Ion C. Brătianu considerau că, în acel moment, cel mai mare pericol la adresa siguranţei României îl reprezenta Rusia. Totuşi, acest tratat a fost ţinut secret, întrucât opinia publică românească era profranceză şi antiaustriacă.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III 

La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, marile puteri europene au realizat două alianţe: Antanta (Marea Britanie, Franţa, Rusia) şi Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria şi Italia). Acestea au devenit cele două tabere care s-au confruntat în Primul Război Mondial. În 1914, când a izbucnit războiul, România a rămas neutră. Românii au aderat apoi la Antanta din cauză că doreau eliberarea Transilvaniei şi Bucovinei de sub stăpânirea Austro-Ungariei. În august 1916 s-a semnat Tratatul de alianţă cu Antanta, care prevedea că România se obligă să declare război şi să atace Austro-Ungaria, iar puterile Antantei îi recunosc dreptul de a anexa teritoriile austro-ungare locuite de români.

Consecinţa imediată a aderării României la Antanta a fost participarea ţării noastre la Primul Război Mondial. Trupele române au trecut Carpaţii (august) şi au înaintat, timp de o lună, în Transilvania. Trupele germane au venit în ajutorul Austro-Ungariei, atacând pe două fronturi: în Dobrogea şi apoi în Transilvania. În noiembrie 1916 trupele germane şi aliaţii lor au ocupat sudul României. Guvernul român şi armata s-au mutat în Moldova, capitala devenind Iaşul. În iarna anului 1917, armata română s-a refăcut cu ajutorul misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot. În vara anului 1917, românii şi aliaţii ruşi au început ofensiva împotriva armatelor austro-ungare şi germane de-a lungul frontului care se stabilizare în 1916 pe linia Oituz-Focşani-Galaţi. În iulie-august românii au câştigat luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Deşi în aprilie 1918 România a încheiat o pace separată cu Puterile Centrale, în noiembrie a reintrat în război, fiind alături de Antanta când Germania a capitulat. Principala consecinţă a participării României la război a fost unirea provinciilor româneşti aflate sub stăpânire străină cu România, şi implicit realizarea Marii Uniri.

Politica externă a României din perioada interbelică a avut drept scop realizarea unui sistem de alianţe care să-i garanteze păstrarea graniţelor şi implicarea în acordurile internaţionale create pentru a menţine pacea mondială. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în România s-a instaurat regimul comunist, prin presiunile făcute de sovietici. În relaţiile internaţionale s-a declanşat Războiul Rece, un conflict ideologic dus între S.U.A. şi statele democratice, pe de o parte, şi U.R.S.S. şi statele comuniste pe de altă parte (1946-1991). Cele două tabere şi-au creat propriile organizaţii economice şi militare. România, condusă de Gheorghiu Dej, a adoptat poziţia sovietică în toate problemele de politică internaţională până la sfârşitul anilor ’50. Ea a aderat la organizaţiile suprastatale iniţiate de U.R.S.S. în Europa: organizaţia economică numită CAER (1949) şi organizaţia militară Pactul de la Varşovia (1955). O asemănarea între aceste două acţiuni de politică externă este aceea că, în ambele situaţii, România este între membrii fondatori ai organizaţiei din care face parte.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III 

În anii ’60 România se distanţează de U.R.S.S.. atât în plan intern, cât şi în plan extern. În perioada naţionalismului comunist (1965-1989), Nicolae Ceauşescu a transformat independenţa faţă de sovietici într-o marcă a politicii sale externe. El a adoptat o politică de neutralitate în unele dintre crizele importante ale Războiului Rece. Una dintre acestea a fost provocată de Israel, în 1967, când, în aşa-numitul „război de 6 zile”, a ocupat teritorii ale mai multor state arabe. România a fost singurul stat comunist care nu a rupt legăturile diplomatice cu Israelul. Atitudinea de depărtare faţă de U.R.S.S. a adus multe beneficii României în relaţiile cu Occidentul, în anii ’70. Dar după 1985, când U.R.S.S. a început să se reformeze, opoziţia lui Ceauşescu faţă de conducerea sovietică a creat o imagine defavorabilă regimului comunist de la Bucureşti.

Implicarea României în relaţiile internaţionale în secolele XIX şi XX a avut obiective diferite, în funcţie de realităţile fiecărei epoci. Politica externă a României în perioada 1878-1918 a avut ca scop realizarea statului naţional unitar, iar în perioada interbelică, păstrarea unităţii teritoriale a României şi menţinerea păcii în lume. În perioada regimului comunist, politica externă a României a fost raportată în primul rând la U.R.S.S., în contextul în care principala problemă a relaţiilor internaţionale a fost Războiul Rece. Alinierea necondiţionată la politica internaţională a Uniunii Sovietice este specifică perioadei 1948-1956, distanţarea faţă de Uniunea Sovietică şi chiar opoziţia faţă de aceasta în unele probleme internaţionale a caracterizat anii ’60 - ’80.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul I

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos: 

A. „În 1948 se creează Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate arestările şi detenţiile din închisori, de pe şantierele Canalului Dunăre - Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie1951, începe, în cele mai inumane condiţii, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. [...] În închisori şi lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

În cultură se aplică acelaşi model de la răsărit, ca ş i în toate celelalte domenii. Se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învăţământul este reorganizat după modelul sovietic. [...] Pân ă şi manualele sunt traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). [...] Istoria naţională este rescrisă pe baze marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învăţământului las ă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. [...] Presa de opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informaţiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărţi şi reviste.”

(I. Bulei, O istorie a românilor )  Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietic ă. Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulţesc. Regimul capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varşovia. [...]. Delegaţii economice române şti sunt primite în Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În 1962 se semnează un acord cu un consorţiu anglo-francez pentru construirea Combinatului siderurgic de la Galaţi. [...] Refuzând s ă secondeze Moscova în dorinţele sale de hegemonie asupra mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, România îşi ia ca aliaţi China şi încurajările Occidentului. Şi, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaraţie din aprilie 1964 a PMR, cunoscută ca «Declara ţia de independenţă», se afirm ă dreptul la libera manifestare a fiecărui partid comunist. [...] Detaşarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicată prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, înţările «socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 şi care putea aduce schimbări nedorite şi în echipa conducătoare de la Bucureşti.

(Ion Bulei, O istorie a românilor)  Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi, din sursa A, instituţia de represiune înfiinţată în 1948. 2 puncte

2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român. 2 puncte

3. Numiţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident. 3 puncte

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date.

6 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

7. Menţionaţi o asemănare între acţiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă.4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul II 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul efortului general [...] de a învinge Puterile Centrale. Dar după câteva zile de succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul său o ofensivă puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor română și rusă și să oblige

România să iasă din război. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești, când armata română a oprit înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei acestora.

Dar s-a ivit un nou pericol. La sfârșitul verii lui 1917 evenimentele revoluționare din Rusia amenințau să dezorganizeze frontul de luptă și să submineze stabilitatea socială și politică din Moldova. [...] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale și a ieșit din război, lipsind România de sprijinul rus și izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum condus de [...] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care România devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale. Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Dar evenimente hotărâtoare pe câmpurile de luptă au schimbat repede soarta României. Pe frontul de vest aliații au zădărnicit ofensiva germană finală din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în nordul Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte un armistițiu [...]. ”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României ) 

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi generalul român, precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

3. Menţionaţi alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată. 6 puncte

4. Menţionaţi, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest. 6 puncte

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul III 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spaţiul românesc, de la autonomii

locale la implicarea în relaţiile internaţionale din Evul Mediu, având în vedere:

- menţionarea a două autonomii locale, din spaţiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;

- menționarea a două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale şi precizarea unei instituţii centrale din spaţiul românesc; Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- prezentarea unei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată. 

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE 

• Se punctează oricare alte formulări/ modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10. 

SUBIECTUL I (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a instituţiei de represiune înfiinţată în 1948

2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informaţii referitoare la relațiile economice ale statului român

3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B (3px2=6p)

4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident

5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relaţii cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre practicile politice menţionate (2px2=4p)

7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între acţiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă 

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea generalului român, precizat în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3. câte 3 puncte pentru menţionarea alianței și a oricărei acțiuni diplomatice desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (3px2=6p)

4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două acțiuni care au loc pe frontul de vest

(3px2=6p) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat

(3px2=6p)

6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.) 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel: Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două autonomii locale, din spaţiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea (3px2=6p)

- câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale

(3px2=6p) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

2 puncte pentru precizarea oricărei instituţii centrale din spaţiul românesc

- 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea diplomatică menţionată

- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.) 

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Subiecte Istorie BAC 2019. Regulament

Subiecte Istorie BAC 2019.  Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. 

BAC 2019. Subiecte și bareme la matematică și istorie. Cum arată modelele?

Pentru rezolvarea subiectelor candidaţii vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen.

La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen. 

Bacalaureat 2019 Subiecte Română: Verifică subiectele și baremul de corectare

Toate sălile de examen au în dotare camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

Subiecte Istorie BAC 2019.  Nu este permis accesul cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. 

Magie sau un simplu truc?! Un tânăr magician din Ploiești a prezis subiectele la Bacalaureat

În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

BAREM Română BAC 2019. Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor

Subiecte Istorie BAC 2019.  Drept consecinţă, nu vor mai putea participa la probele următoare şi vor fi lipsiţi de posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. De asemenea, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului.

Cele mai amuzante perle de la BAC 2019 Română

Subiecte Istorie BAC 2019. Calendarul examenului de Bacalaureat 2019

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2019, au început luni, 1 iulie, cu testul de Limba şi literatura română - proba E)a). Marţi, 2 iulie, s-a desfășurat proba la Limba şi literatura maternă - E)b) - maghiară, germană, sârbă, croată, slovacă, turcă, ucraineană și italiană. 

BACALAUREAT 2019. Calendar complet

Miercuri, 3 iulie, va avea loc proba obligatorie a profilului - E)c).

Ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului şi specializării - E)d), este programată joi, 4 iulie.

Pentru susţinerea probelor scrise s-au înscris 136.087 de candidaţi din toate promoţiile (116.316 candidați din promoția curentă, respectiv 19.771 de candidați din promoțiile anterioare). 

Modele de subiecte pentru Bacalaureat 2019

Subiecte Istorie BAC 2019. Când se afișează rezultatele?

Afişarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 8 iulie (ora 12:00).

Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00-16:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 13 iulie. 

BAC 2019 olimpici: Subiecte, barem, rezolvări și rezultate

Ministerul Educației Naționale pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități pe durata probelor scrise. Numărul va fi disponibil în perioada 1 - 4 iulie, între orele 8:00 - 16:00.

Subiecte Istorie BAC 2019. Pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ:

susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;

susţinerea tuturor probelor scrise şi obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;

obţinerea mediei 6 (cel puţin) la probele scrise. 

Manifestul unui eleve de clasa a 12-a. Ce a scris la simulare BAC 2019? A luat nota 1

Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu au reuşit să obţină note la fiecare materie peste 5 sau nu au obţinut o media peste nota 6 la BACALAUREAT 2019 , precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. 

BAC 2019 olimpici: Subiecte, barem, rezolvări și rezultate

Subiecte Istorie BAC 2019.  Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Se consideră că aceşti candidaţi nu au promovat examenul de bacalaureat.

Rezultatele examenului naţional de BACALAUREAT 2019 sunt publice. 

BACALAUREAT 2019: Proba la limba maternă. Subiecte și bareme de rezolvare

Pentru comunicarea rezultatelor finale ale BACALAUREATULUI 2019 se întocmesc şi se afişează liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probă scrisă, media generală, acolo unde este cazul, participarea şi, după caz, rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor şi rezultatul final: „reuşit"/„respins"/„neprezentat"/„eliminat din examen”.

Subiecte Istorie BAC 2019. Contestațiile la BAC 2019

BACALAUREAT 2019- Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în perioada prevăzută de calendarul examenului de BACALAUREAT 20198.

Preşedintele, împreună cu unul dintre vicepreşedinţi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestaţiile şi le înregistrează. 

Manifestul unui eleve de clasa a 12-a. Ce a scris la simulare BAC 2019? A luat nota 1

Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care se precizează numele candidaţilor şi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din centrul de examen.

Subiecte Istorie BAC 2019.  După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările se secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti . După aceasta, se aplică ştampila BACALAUREAT 2019.

În cazul în care Comisia naţională de Bacalaureat decide organizarea de centre de contestaţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene /a municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se menţionează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.

Comisia Naţională de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele regionale este stabilită de comisia de bacalaureat judeţeană din judeţul unde a fost stabilit sediul centrului de contestaţii, cu acordul Comisiei Naţionale de Bacalaureat. 

Rezultate simulare BAC 2019. 42% dintre elevii de clasa a 12-a au promovat. Probleme la clasa a 11-a

În cazul în care se organizează centre regionale de contestaţii, lucrările de la centrele zonale de evaluare, ale căror rezultate iniţiale au fost contestate, se înaintează, prin delegat, comisiei de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti. Aceasta numerotează lucrările contestate, pentru fiecare probă scrisă, disciplină şi tip de subiect şi le transmite comisiei regionale de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării.

Subiecte Istorie BAC 2019. Notele

Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 – 4,99, inclusiv notele de 4,50 şi 4,99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestaţii.

Subiecte Istorie BAC 2019.  Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menţionate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de contestaţii/a municipiului Bucureşti, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se constată o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota iniţială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare. 

Rezultate simulare BAC 2019. Anunț-BOMBĂ pentru elevi!

Nota definitivă la BACALAUREAT 2019 nu se mai modifică

Nota definitivă la BACALAUREAT 2019, acordată în conformitate cu procedura menţionată nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

Comisiile de BACALAUREAT 2019 din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează, după caz, media generală de bacalaureat şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.

Subiecte Istorie BAC 2019.  Rezultatele la contestaţii la BACALAUREAT 2019 se comunică celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

Pentru candidaţii proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, comisia de examen întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmit liceelor respective, în vederea completării diplomelor de BACALAUREAT 2019.

Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea examenului de bacalaureat răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor care le revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare, prin care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. 

Edu.ro rezultate simulare BAC 2019. Câți elevi au luat note de trecere

Subiecte Istorie BAC 2019.  În cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,50 puncte – în plus sau în minus – între nota iniţială şi nota obţinută la contestaţii sau, după caz, între nota obţinută în cadrul examenului de bacalaureat şi nota obţinută la reevaluările decise de comisia judeţeană sau de Comisia Naţională de Bacalaureat, inspectoratele şcolare analizează situaţia, în termen de 5 de zile de la primirea rezultatelor la contestaţii, respectiv la reevaluare. În situaţii justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancţionarea celor care se fac vinovaţi de comiterea abaterilor.

Candidații care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de BACALAUREAT. Aceștia vor relua integral examenul de Bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminați.

Subiecte Istorie BAC 2019.  Candidații care au fost înscriși la examen fără a îndeplini condițiile legale de înscriere sau care au beneficiat de informații, documente sau alte forme de sprijin, obținute pe cale frauduloasă, care le-au facilitat rezolvarea subiectelor, situaţii constatate de organele în drept, sunt eliminați din examen. Dacă frauda este constatată în centrul zonal de evaluare, lucrările sunt anulate și candidaţii sunt consideraţi eliminaţi din examen.

În situația în care frauda la BACALAUREAT 2019 este constatată după încheierea examenului de BACALAUREAT 2019, comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București modifică rezultatele examenului, în sensul că respectivul candidat este considerat eliminat din examen. Dacă diploma de BACALAUREAT 2019 a fost completată, dar nu a fost eliberată candidatului, ea este anulată.

Pentru candidaţii aflați în situaţia menționată mai sus, cărora le-a fost eliberată diploma de BACALAUREAT 2019, inspectoratul școlar propune instanţei de judecată anularea diplomei obţinute în urma fraudei dovedite.