România postbelică - subiectul al III-lea la ISTORIE BAC 2017. Ce trebuia să scrii la acest subiect

S-au afișat subiectele și baremul la ISTORIE BAC 2017. Le poți consulta mai jos:

BAREM ISTORIE BAC 2017:

Subiecte Istorie BAC 2017:

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Absolvenții de specializări uman și vocațional vor da probă scrisă la Istorie, iar cei de la real, pedagogic și tehnologic, la Matematică. Sunt așteptați să participe la testările BAC 2017 de azi, în total, peste 130.000 de candidați.

 Accesul în săli se face până la ora 8 și 30 de minute, iar testul propriu-zis începe la ora 9 și durează de trei ore.

IATĂ ce trebuia să scrii la subiectul III de la ISTORIE BAC 2017:

România postbelică: Stalinism și național-comunism
Etapele instaurării regimului politic comunist în România

La 23 august 1944 mareșalul Ion Antonescu a fost înlăturat de la putere. Armata sovietică, intrată pe teritoriul României în iulie 1944, va susține în perioada următoare P.C.R. în acțiunea sa de preluare a puterii politice.

Septembrie 1944 - martie 1945: România este condusă de guverne având în frunte pe generalii Constantin Sănătescu și respectiv Nicolae Rădescu, în care sunt incluși și reprezentanți ai P.C.R.

În urma înțelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), România intră în sfera de influență sovietică.

6 martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai este obligat să accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub controlul total al P.C.R.

Greva regală, manifestată prin refuzul regelui Mihai I de a sancționa actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficientă, nefiind sprijinită efectiv pe plan extern de statele democratice.

Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunistă. Deși au fost câștigate de partidele democratice de opoziție, rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C.R. să dețină controlul complet al Parlamentului și guvernului.

1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.Ț.) au fost desființate, liderii lor arestați și condamnați la închisoare.

30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat să abdice. România a fost proclamată Republică Populară, procesul preluării puterii politice de către P.C.R. fiind încheiat.

În această perioadă, în conducerea P.C.R. s-au manifestat două grupuri: cel "național", care activase înainte de 1944 în țară (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucrețiu Pătrășcanu) și grupul "moscovit" format din cei care activaseră în URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).

Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).
De la 30 decembrie 1947, România devine un stat totalitar, de tip stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii în mâna unui singur partid: Partidul Comunist Român (care între 1948 și 1965, în urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Român). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului a fost primul dictator comunist român.
Politica internă
Statul a fost organizat prin Constituțiile de inspirație stalinistă din anii 1948 și 1952. Potrivit acestora:

monopolul puterii aparținea partidului unic;

principalul organ de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunări Naționale;

toate domeniile vieții sociale se aflau sub controlul statului;

principiul separării puterilor era desființat;

drepturile și libertățile cetățenești erau îngrădite, nefiind permisă nici o formă de opoziție politică.
La nivelul conducerii de partid au apărut aprige lupte pentru putere și rivalități, marcate de: înlăturarea în 1952 a "grupării moscovite";

executarea în 1954 a lui Lucrețiu Pătrășcanu (liderul "grupării naționale").
Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:

înlăturarea vechii elite politice și intelectuale;

întreruperea relațiilor cu lumea occidentală;

promovarea proletcultismului (cultura care se bazează pe ideea luptei de clasă și negarea valorilor tradiționale);

organizarea după sistem sovietic a învățământului și culturii;

supravegherea de către stat a cultelor religioase; interzicerea Bisericii greco-catolice (1948);

falsificarea istoriei naționale în conformitate cu interesele politice sovietice.

După retragerea trupelor sovietice din România (1958) s-a trecut la o relativă îmbunătățire a situației interne, caracterizată prin:

desovietizarea și destalinizarea treptată a vieții sociale și culturale;

eliberarea deținuților politici;

încurajarea legăturilor în domeniile culturii și științei cu statele occidentale;

promovarea unei orientări "naționale" în cultură.
Național–comunismul – regimul politic al lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989).
Politica internă

1965: se desfășoară Congresul Partidului Muncitoresc Român, care stabilește revenirea la vechea denumire de P.C.R. și alegerea în funcția de secretar general al partidului a lui Nicolae Ceaușescu. Este adoptată noua Constituție, prin care România devenea Republică Socialistă (R.S.R.).

1967: Nicolae Ceaușescu este ales președinte al Consiliului de Stat.

Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:

continuarea procesului de desovietizare și destalinizare început de Gh. Gheorghiu-Dej după 1958);

relativa îmbunătățire a condițiilor de viață ale populației;

atenuarea politicii represive a Securității, eliberarea și reabilitarea unora dintre deținuții politici;

creșterea popularității regimului, mai ales în urma exploatării sentimentelor naționale;

apropierea de statele occidentale, reluarea legăturilor politice, economice, culturale cu acestea;

distanțarea față de URSS, evidențiată în mod special prin refuzul ca România să intervină alături de statele membre ale Tratatului de la Varșovia, în 1968, împotriva mișcării democratice din Cehoslovacia.

Perioada 1971-1989 debutează cu "revoluția culturală", de inspirație chineză și nord-coreeană (exacerbarea culturii comuniste, și a cultului personalității lui N. Ceaușescu, proiectarea trecerii la o nouă treaptă a socialismului - societatea socialistă multilateral dezvoltată). Elementele definitorii ale acestei perioade sunt:

instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceaușescu (președinte al Republicii din 1974);

promovarea în funcțiile de conducere a membrilor familiei Ceaușescu (socialismul dinastic);

reluarea industrializării forțate și realizarea marilor construcții cu scop propagandistic (Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Poporului - București) care determină secătuirea resurselor țării și creșterea rapidă a datoriei externe a României;

achitarea datoriei externe (începând din 1980) prin restrângerea drastică a consumului populației;

scăderea accelerată a nivelului de trai;

politica de teroare internă exercitată de securitate și alte instituții ale statului asupra populației, reprimarea drastică a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977, manifestațiile muncitorești de la Brașov - 1987);

inițierea programului de sistematizare urbană și rurală care a dus la distrugerrea bisericilor, a centrelor istorice urbane și a satelor românești;

încălcarea flagrantă a drepturilor omului;

izolarea țării în relațiile cu statele occidentale;

respingerea oricăror sugestii de schimbare a politicii interne (în special după 1985, când Mihail Gorbaciov, în URSS, inițiază programul său de reforme politice și economice).

DISIDENȚA ANTICOMUNISTĂ

Represiunea politică în timpul regimului comunist.

Încă din 1945, acțiunile P.C.R. îndreptate împotriva opoziției democratice, de intimidare și manipulare a opiniei publice, anunțau politica represivă ce avea să fie aplicată odată cu preluarea puterii depline.

Ulterior, sub acuzațiile de "colaboraționism", "dușmani de clasă", "dușmani ai poporului", "fasciști", au fost arestați și închiși membri ai P.N.L. și P.N.Ț., foști demnitari din perioada interbelică, bancheri, industriași.

Securitatea, înființată în 1948 după modelul poliției politice sovietice, a instaurat un regim de teroare internă, îndreptată împotriva tuturor celor socotiți indezirabili de către puterea comunistă și a celor bănuiți că ar putea opune cea mai mică rezistență față de sovietizarea țării.

Opozanți sau intelectuali de marcă (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Radu Rosetti, Mihail Manoilescu, Ioan Lupaș, Mircea Vulcănescu, Gheorghe Brătianu, dar și mulți alții) au fost condamnați la închisoare sau la muncă forțată în lagăre, un mare număr de persoane pierzându-și viața în detenție.

Sistemul penitenciar românesc a cunoscut o dezvoltare fără precedent, acoperind, practic, întregul teritoriu al țării. În închisori precum Sighet, Aiud, Miercurea-Ciuc, Pitești, Gherla sau Râmnicu-Sărat ori la muncă forțată, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, s-au aplicat măsuri de tortură, execuții, sau așa-numita “reeducare”.

Represiunea politică din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin utilizarea deportării împotriva unor comunități întregi (germanii din Transilvania, sârbii din Banat); controlul strict al întregii societăți (prin intermediul rețelelor de informatori) pentru a fi preîntâmpinată orice formă de opoziție.

Ulterior, s-a trecut la eliberarea deținuților politici, fără a se renunța însă la supravegherea populației și reprimarea opozanților.

Represiunea politică din perioada regimului condus de Nicolae Ceaușescu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu, supravegherea foștilor deținuți politici, a foștilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune .
Forme de rezistență anticomunistă.

Principalele manifestări ale luptei anticomuniste au fost:

rezistența armată a grupurilor din munți,

cea a țăranilor,

revoltele muncitorești,

activitatea disidenților.

Rezistența din munți a fost specifică anilor 1944-1960, fiind organizată de grupurile înarmate de partizani alcătuite din foste cadre militare, foști legionari, membri ai partidelor de opoziție, țărani, intelectuali. Printre acestea s-au numărat grupurile din Banat și Oltenia, cel din zona Muscel-Făgăraș (grupul “Haiducii Muscelului” al colonelului Arsenescu și al fraților Arnăuțoiu), rezistența din Bucovina, reprezentată de Vladimir Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc, Cozma Pătrăucean, Dimitrie Rusu. La rândul lor, femeile au susținut mișcarea de rezistență, plătind uneori cu viața. Sunt cunoscute numele Mariei Plop și al Mariei Jumbleanu, membre ale grupului Arsenescu-Arnăuțoiu, ca și cel al Elisabetei Rizea din Nucșoara (Muscel). Această formă de rezistență a fost reprimată cu o violență extremă de organele de represiune ale regimului comunist.

Rezistența din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei colectivizării agriculturii, manifestându-se prin refuzul înscrierii în formele colective de asociere, al predării cotelor obligatorii de produse agricole; atacarea și devastarea sediilor locale ale P.C.R.; revolte spontane. Conform unor estimări, peste 80 000 de țărani au căzut victime represiunii.

Revoltele muncitorești au apărut în anii '70-'80, ca formă de reacție a populației față de scăderea nivelului de trai, și au cuprins Valea Jiului (revolta minerilor din anul 1977) și Brașovul (manifestațiile din 1987). În urma unui proces trucat, dintre cele peste 300 de persoane arestate la Brașov, 88 au fost deportate în alte zone ale țării sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu.

Disidenții, precum Paul Goma, Doina Cornea sau Gheorghe Ursu, au opus o rezistență individuală, acțiunile lor fiind specifice anilor ’70 și ’80. Inclusiv foști membri ai conducerii P.C.R. au protestat, în 1989, față de politica dictatorială a lui Nicolae Ceaușescu (Scrisoarea celor șase).

Sursa:ebacalaureat.ro

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Afișarea primelor rezultate va avea loc pe data de 5 iulie, până la ora 16:00.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidaților li se interzice să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea. Trebuie să le lase în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. Cei care refuză, nu vor fi primiți în examen.

Luni, elevii de clasa a XII-a au susținut prima probă scrisă din cadrul examenului de BACALAUREAT 2017: la Limba și Literatura Română. Rezultatele, înainte de contestații, se vor afișa pe 5 iulie, iar notele după contestații pe 10 iulie.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  De asemenea, în sala de examen nu pot avea asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidati etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Nu pot avea nici telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați ori cu exteriorul.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Se interzice candidaților la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmita ori sa schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

Candidații care încalcă regulile menționate vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  După încheierea probei scrise, înregistrările audio-video din sălile de examen se verifică prin sondaj. Dacă se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din centrul respectiv.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. CALENDARUL examenului de bacalaureat național 2017

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Sesiunea iunie-iulie 2017

22 – 26 mai 2017: Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen

26 mai 2017: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a / a XIII-a

6 – 7 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna – proba A

8 – 9 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna – proba B

9, 12 – 13 iunie 2017: Evaluarea competentelor digitale – proba D

14 – 16 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala – proba C

26 iunie 2017: Limba si literatura româna – proba Ea) – proba scrisă

27 iunie 2017: Limba si literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

28 iunie 2017: Proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă: Matematică sau Istorie

30 iunie 2017: Proba la alegere a profilului și specializării – proba Ed) – proba scrisă

5 iulie 2017: Afișarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) și depunerea contestațiilor (orele 16.00 – 20.00)

6 – 9 iulie 2017: Rezolvarea contestațiilor

10 iulie 2017: Afișarea rezultatelor finale

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce nu au voie elevii să facă în timpul examenului de BAC 2017

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  Pe langa pregatirea pe care ar trebui sa o aiba pentru probele examenului, este necesar ca elevii sa cunoasca foarte bine ce anume nu au voie sa faca la Bacalaureat. In fiecare an exista candidati eliminati din examen, pentru ca nu respecta regulamentul, intentionat sau neintentionat.

Candidatii la Bacalaureat vor semna un proces-verbal, in sala de examen inainte de proba, prin care mentioneaza ca stiu ca daca copiaza sau incearca sa copieze vor fi dati afara din BAC si nu vor mai putea participa la urmatoarele 2 sesiuni de Bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Elevii NU au voie sa intre in sala de examen cu: ghiozdane, rucsacuri, sacose, posete. Nu au voie sa aiba asupra lor, in imbracaminte, in incaltaminte, in penare sau in banci manuale, carti, dictionare, culegeri, formulare, memoratoare, notite, insemnari, rezumate, ciorne sau lucrari ale altor candidati, telefoane mobile, casti audio, calculatoare.

Elevii sunt obligati sa lase obiectele interzise in sala de depozitare a obiectelor personale.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce patesc elevii care refuza sa-si depoziteze obiectele interzise in examen

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidatii care refuza depozitarea ghiozdanelor, rucsacurilor, sacoselor, posetelor, cartilor in sala stabilita de comisia de bacalaureat NU vor fi primiti in examen.

Elevii NU au voie sa vorbeasca intre ei sau cu exteriorul si nici sa schimbe intre ei foi de lucrare, ciorne, notite sau orice alte materiale care pot fi folosite la rezolvarea subiectelor.

Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce li se intampla candidatilor care incalca regulile in timpul examenului

Subiecte BAC 2017 Matematică și Istorie. Candidatii care incalca aceste reguli sunt eliminati din examen, indiferent dau au copiat sau au incercat sa copieze. Ei nu mai pot sa participe la probele urmatoare din BAC, in sesiunile urmatoare nu le vor fi recunoscute notele obtinute la probele sustinute inainte de eliminare - nici la probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale si nu mai au dreptul sa participe la urmatoarele 2 sesiuni ale Bacalauratului.

Subiecte BAC 2017 Matematică și Istorie. Accesul in sala de examen se face pe baza unui act de identitate valid.

Subiectele la BAC 2017 sunt concepute de Centrul Național de Evaluare și Examinare, care este instituția din subordinea Ministerului Educației specializată în evaluare educațională, având ca atribuții, printre altele, asigurarea coordonării științifice și profesionale a sistemului de examene din învățământul preuniversitar, inclusiv elaborarea probelor de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri și regulamente pentru organizarea și desfășurarea examenelor și evaluărilor în învățământul preuniversitar.

O nouă zi de examen pentru absolvenții claselor a 12-a! Peste 130 de mii de candidați sunt așteptați să susțină proba obligatorie a profilului: matematică sau istorie, din cadrul examenului de Bacalaureat! Realitatea tristă, potrivit statisticilor, e că unii dintre ei vor deveni in doar cateva săptămâni șomeri: cu diplomă sau fără, în contestul în care în Rominia somajul în cazul rinerilor este de peste 20%.

România postbelică Subiecte BAC 2017 Istorie.  Perle la Română

,,Eul liric este trist și pare să aibă boli nesfârșite." Asta a scris un tânăr care a susținut proba scrisă la limba română la bacalaureat! Ca în fiecare an, perlele unora dintre candidați îi lasă cu gura căscată pe profesorii corectori. Dascălii au însă și o explicație: subiectele sunt atât de învechite încât elevii le-au învățat mecanic.

Eul liric din poezia lui Ion Vinea i-a pus în dificultate pe candidați. De exemplu, pentru unul dintre ei...

,,Eul liric așteaptă răbdător, dar ea nu este nicăieri și atunci el îi aude numai glasul, care îi închide pleoapele".

Un absolvent a identificat un alt rol!

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Iată ce subiecte au primit elevii la BAC 2017

,,Eul liric este trist și pare să aibă boli nesfârșite căzând într-o noapte adâncă și rece!"

Nici elevii de la profilul real nu s-au lăsat mai prejos! Iată ce spun aceștia despre eul liric în poezia „Alt cântec” de Adrian Maniu.

,,Eul liric este supărat că are așa un suflet ca nufărul ce intră în ape și nu mai iese. De departe, de aproape, totul s-a sfârșit și nufărul a pierit!"

,,Poetul zice că sufletul său seamănă cu un nufăr pe ape, iar gândul lui plutește ca valu' și apoi s-a sfârșit cu amândoi!"

Probabil din cauza emoțiilor pentru unul dintre candidați, cuvântul ,,semeni" este sinonim cu semne! Motiv pentru care

,,Poetul nu crede în semne, și o așteaptă pe ea, căci a făcut un leagăn de cuvinte ce se îngână cu destinul."

,,El s-a dus și nu s-a mai întors, iar el visează cum îi spune o poveste, însă ea nu-l aude de unde o fi!"

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Profesorii de limba română susțin că astfel de erori sunt rezultatul unei programe învechite, care nu se pliază pe structura manualelor de la școală!

"Structura asta a subiectelor cred că are vreo 14 ani, copiii au învățat structura pe dianafară numai că numai că nu știu ce să pună în itemii aceia, ceea ce ne arată că aceatsă structură este depășită", spune Florina Rogalski, profesor de limba română

Miercuri, elevii vor susține proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie, iar vineri proba la alegere a profilului și specializării!

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Poeziile la prima vedere pe care le-au avut de comentat la primul subiect la examenul de limba și literatura română, i-au pus în încurcătură pe mulți dintre absolvenții claselor a XII-a!

,,Eul liric este trist și pare să aibă boli nesfârșite căzând într-o noapte adâncă și rece!"

,,Eul liric este supărat că are așa un suflet ca nufărul ce intră în ape și nu mai iese. De departe, de aproape, totul s-a sfârșit și nufărul a pierit!"

,,Poetul zice că sufletul său seamănă cu un nufăr pe ape, iar gândul lui plutește ca valu' și apoi s-a sfârșit cu amândoi!"

,,Poetul nu crede în semne, și o așteaptă pe ea, căci a făcut un leagăn de cuvinte ce se îngână cu destinul."

,,El s-a dus și nu s-a mai întors, iar el visează cum îi spune o poveste, însă ea nu-l aude de unde o fi!"

Promovarea examenului de bacalaureat permite accesul în învățământul superior, în conformitate cu condițiile generale și specifice stabilite în acest sens.

În urma promovării examenului de bacalaureat, absolventului i se eliberează diplomă de bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  Elevii pot da gratuit BAC-ul doar de două ori

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidații au dreptul să susțină examenul de bacalaureat, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiționate de achitarea unor taxe.

Pâna la începerea probelor de examen, comisiile de bacalaureat judetene/comisia unicipiului Bucuresti iau toate masurile, în colaborare cu autoritatile dministratiei publice locale, pentru asigurarea dotarii tuturor sălilor de examene cu sisteme de supraveghere audio-video.

Pentru susținerea probelor scrise, în cele 439 de centre de examen, s-au înscris peste 135.000 de candidați din toate promoțiile. La proba E)b) - Limba și literatura maternă sunt așteptați peste 6.300 de candidați care-și vor redacta tezele într-una din următoarele limbi: maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, turcă, italiană și croată.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Afișarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 5 iulie (până la ora 16:00). În aceeași zi, vor putea fi depuse contestațiile, în intervalul orar 16:00-20:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 10 iulie.

Accesul candidaților în centrele de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30 pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie. Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru rezolvarea subiectelor candidații folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită de asistenți. Toate sălile de examen trebuie să aibă în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Nu este permis accesul în săli cu manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, și nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept consecință, nu vor mai putea participa la probele următoare și vor fi lipsiți de posibilitatea recunoașterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. De asemenea, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Reamintim faptul că pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ:

susținerea tuturor probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale;
susținerea tuturor probele scrise și nota 5 la fiecare dintre acestea;
obținerea mediei 6 cel puțin, la probele scrise.
Absolvenții care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de Bacalaureat au obținut media 10 primesc diplomă de merit.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. În mod identic cu Evaluarea Națională, lucrările vor fi evaluate în centre zonale de evaluare din alte județe decât cele în care au avut loc probele. În conformitate cu prevederile metodologice, în urma evaluării lucrărilor contestate „nota inițială se poate modifica, după caz, prin creștere sau descreștere, prin nota acordată la contestații.” Cu alte cuvinte, nota comisiei de contestații este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferență între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații.