Potrivit comunicatului emis de instituție, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a desfășurat ancheta între august 2024 și august 2025, descoperind o schemă financiară sofisticată, bazată pe tranzacții comerciale fictive și firme preluate fraudulos, utilizate pentru a evita plata impozitelor și a TVA-ului.
Mecanismul fraudei: firme-fantomă, conturi ascunse și identități false
Investigațiile ANAF au scos la iveală o structură infracțională complexă, în care fiecare membru avea un rol clar stabilit. Rețeaua folosea persoane vulnerabile sau cetățeni străini pentru a figura drept administratori, documente falsificate, certificate digitale obținute ilegal, dar și VPN-uri și aplicații criptate pentru a ascunde comunicările și transferurile de bani.
De asemenea, gruparea muta fictiv sediile sociale ale firmelor, schimba denumirile acestora și deschidea conturi în bănci sau platforme financiare externe care nu solicitau verificarea identității, totul pentru a îngreuna activitatea de control.
Prejudiciu de aproape 6 milioane de lei
Conform estimărilor ANAF, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproximativ 6 milioane de lei, bani proveniți din neplata taxelor aferente tranzacțiilor fictive. În urma anchetei, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare ale firmelor implicate, reușind să confisce peste 1,3 milioane de lei.
Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice, în valoare de 1,65 milioane de lei, au fost confiscate, acestea fiind folosite în operațiunile comerciale simulate.
Suspiciuni de grup infracțional organizat
Președintele ANAF, Adrian Nica, a declarat că ancheta a identificat indicii clare privind spălarea de bani, fals în acte, uz de fals și constituirea unui grup infracțional organizat.
„Dosarul documentat în detaliu de inspectorii Antifraudă, pe parcursul unui an de investigații, a fost transmis Parchetului General pentru continuarea cercetărilor și sancționarea tuturor celor implicați”, a precizat acesta.
Cooperare internațională și noi măsuri de prevenție
Investigația s-a desfășurat în cooperare cu instituții din România și Uniunea Europeană, folosind analize fiscale, bancare și comerciale complexe pentru a reconstrui traseul banilor.
În urma acestei operațiuni, ANAF a emis o serie de recomandări și propuneri legislative, menite să reducă riscul de fraudă în sistemul fiscal. Printre acestea se numără:
consolidarea analizei de risc fiscal pentru firmele cu activitate suspectă;
limitarea duratei de inactivitate fiscală la maximum un an, urmată de dizolvarea automată a firmelor nefuncționale;
verificarea riguroasă a identității persoanelor juridice și a reprezentanților acestora la Registrul Comerțului;
creșterea transparenței în tranzacțiile efectuate de companiile din domenii cu risc ridicat, precum energia regenerabilă.
ANAF: „Continuăm controalele în domeniile cu risc fiscal major”
Instituția a anunțat că va intensifica controalele în sectoarele economice vulnerabile, inclusiv comerțul cu echipamente fotovoltaice – un domeniu în plină expansiune, dar tot mai expus tentativelor de fraudă.
„ANAF își reafirmă angajamentul de a proteja bugetul de stat și contribuabilii corecți, prin utilizarea instrumentelor digitale și a analizelor de risc, pentru a preveni și combate evaziunea fiscală”, se mai arată în comunicatul oficial.
