UPDATE - Iranul a bombardat cu rachete balistice Dimona, orașul unde se află programul nuclear secret al Israelului.
20 de oameni au suferit răni ușoare în Dimona în urma impactului, potrivit rapoartelor preliminare. Postul israelian Channel 12 News a relatat că o rachetă cu muniție cu dispersie și o altă rachetă balistică au lovit zona,
UPDATE - Cele două condiții puse de Iran pentru finalul războiului. SUA și Israelul sunt somate să accepte
UPDATE - Armata israeliană confirmă un atac masiv în Iran. SUA participă la operațiunile de duminică
Conflictul din Orientul Mijlociu atinge un punct critic. Armata israeliană va lansa duminică un atac major asupra Iranului, conform anunțului făcut de ministrul apărării, Israel Katz. Operațiunea militară, coordonată direct cu Statele Unite, vizează distrugerea infrastructurii strategice iraniene într-o tentativă de a stopa escaladarea tensiunilor regionale.
UPDATE - Israelul a lovit în această după-amiază orașul Dezful din Iran
Footage of major Israeli airstrikes hitting Dezful, Iran this afternoon. pic.twitter.com/VXuyq5L9ED
— OSINTtechnical (@Osinttechnical) March 21, 2026
UPDATE - SUA, atac devastator cu rachete de două tone în Strâmtoarea Ormuz
„De exemplu, la începutul acestei săptămâni, am lansat mai multe bombe de 2.200 kg asupra unei instalații subterane situate de-a lungul coastei Iranului. Regimul iranian a folosit instalația subterană consolidată pentru a ascundee rachete de croazieră antinavă, lansatoare mobile de rachete și alte echipamente care prezentau un risc periculos pentru transportul maritim internațional”, spune el într-o actualizare video.
„Nu numai că am distrus instalația, dar am distrus și centrele de asistență a serviciilor secrete și rețelele radar pentru rachete care erau folosite pentru monitorizarea mișcărilor navelor”, spune Cooper.
„Capacitatea Iranului de a amenința libertatea navigației în și în jurul Strâmtorii Ormuz este afectată ca urmare a acestui fapt și nu vom înceta să urmărim aceste ținte”, adaugă el.
Imagini satelitare arată mai multe clădiri distruse sau avariate, iar agenția internațională pentru energie atomică a transmis că nu se așteaptă la consecințe radiologice similar cu concluziile formulate după primul atac.
În mesajele adresate Ayatollahului Mojtaba Khamenei și președintelui Masoud Pezeshkian, Putin a exprimat speranța că poporul iranian va „depăși grelele încercări cu demnitate” și a subliniat importanța relațiilor bilaterale dintre cele două state, potrivit agenției Reuters.
„Vladimir Putin a urat poporului iranian să depășească grelele încercări cu demnitate și a subliniat că, în această perioadă dificilă, Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere pentru Teheran”, se arată în comunicatul oficial al Kremlinului.
UPDATE - Iranul ar fi lansat două rachete balistice spre baza militară americană Diego Garcia
Mai mulți oficiali americani citați de The Wall Street Journal au declarat că Iranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară de acțiune în direcția bazei militare Diego Garcia din Oceanul Indian, folosită de Statele Unite și Regatul Unit. Potrivit acestora, una dintre rachete s-a defectat în timpul zborului, iar asupra celeilalte a fost lansată o rachetă de interceptare. Nu este însă clar dacă interceptarea a fost reușită.
Informația a fost confirmată și de CNN, care scrie că atacul a avut loc vineri dimineață. Baza Diego Garcia reprezintă un punct strategic pentru forțele americane, fiind utilizată ca centru logistic și aerodrom pentru operațiunile din Orientul Mijlociu și Asia. De asemenea, este una dintre locațiile cheie unde sunt dislocate bombardierele grele ale SUA.
Faptul că Iranul a vizat o țintă aflată la aproape 4.000 de kilometri de teritoriul său indică posibilitatea ca Teheranul să dețină rachete cu o rază de acțiune mai mare decât a admis public până acum, notează Wall Street Journal.
În paralel, Teheranul a avertizat Emiratele Arabe Unite să nu permită desfășurarea de atacuri asupra insulelor Abu Musa și Greater Tunb din Golful Persic. Cele două insule se află sub control iranian, dar sunt revendicate de Emiratele Arabe Unite și au o poziție strategică la intrarea în strâmtoarea Hormuz.
UPDATE - Șeful ONU vrea să medieze criza din Strâmtoarea Ormuz. Invocă modelul coridorului umanitar din Marea Neagră
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat că instituția pe care o conduce ar trebui să joace un rol activ în detensionarea crizei din Strâmtoarea Ormuz, inspirându-se din precedentul coridorului umanitar negociat în Marea Neagră în 2022.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu exclusiv acordat publicației Politico, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, dedicată în mare parte conflictului dintre SUA, Israel și Iran.
„Obiectivul meu principal este să văd dacă este posibil să se creeze în Strâmtoarea Ormuz condiții similare cu cele existente în trecut”, a afirmat Guterres, făcând referire la acordul care a permis exportul de alimente și îngrășăminte ucrainene pe parcursul unui an, înainte ca Rusia să se retragă în 2023.
Potrivit șefului ONU, organizația este deja în contact cu actorii-cheie din Golf și cu Consiliul European pentru a identifica un mecanism de negociere. Totuși, el a recunoscut că situația actuală din Ormuz este mai complexă și necesită o colaborare directă cu Statele Unite și alte puteri regionale.
Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Escaladarea tensiunilor dintre Washington, Teheran și Ierusalim a perturbat serios traficul maritim și a dus la creșterea accelerată a prețurilor la energie.
Guterres a declarat categoric că nu a vorbit cu Trump de la începutul războiului din Orientul Mijlociu: „Nu, nu, nu”, a spus secretarul general al ONU.
UPDATE - Israel își intensifică ofensiva împotriva Hezbollah: raid aerian asupra unui centru medical din sudul Libanului ucide 12 persoane
Israelul și-a intensificat în ultimele zile ofensiva împotriva Hezbollah, vizând nu doar ținte militare, ci și instituții civile asociate grupării libaneze, într-o strategie menită să-i slăbească influența și baza de sprijin din Liban.
Un raid aerian israelian lansat vineri asupra unui centru medical din localitatea Burj Qalaouiyah, în sudul Libanului, a ucis 12 lucrători medicali și a rănit grav o persoană, potrivit agenției Associated Press. Alte patru persoane au rămas blocate sub dărâmături timp de mai multe ore. Centrul era administrat de Societatea Islamică de Sănătate, organizație afiliată Hezbollah.
Atacul, unul dintre cele mai sângeroase de la declanșarea actualului conflict, pe 2 martie, se înscrie într-o campanie mai amplă în care Israelul a vizat și rețeaua financiară a grupării, inclusiv instituția al-Qard al-Hasan, precum și canalele media Al-Manar TV și posturile de radio Al-Nour. Autoritățile israeliene susțin că astfel de infrastructuri sunt utilizate în scopuri militare, însă oficialii libanezi resping acuzațiile.
„Hezbollah duce acum un război pentru însăși existența sa și plătește un preț greu pentru intrarea în această confruntare”, a declarat șeful armatei israeliene, generalul Eyal Zamir, afirmând că presiunea militară „va crește tot mai mult”.
Într-un discurs televizat, liderul Hezbollah, Naim Kassem, a transmis că gruparea „nu va ceda în fața agresiunii” și că se află într-o „bătălie existențială” pe care o va duce „până la capăt”.
Israelul acuză statul libanez că nu a reușit să dezarmeze Hezbollah și afirmă că va continua atacurile pentru a neutraliza gruparea.
Atacurile asupra infrastructurilor civile au atras critici internaționale. „Armata israeliană pare să presupună că etichetarea unei entități drept afiliată Hezbollah – fie că este vorba de personal medical, locuințe sau instituții financiare – o transformă automat într-o țintă legitimă. Acest lucru este greșit”, a declarat Heba Morayef, director regional al Amnesty International pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Pe plan diplomatic, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a avertizat că „nu este posibil un armistițiu limitat”, subliniind că „încetarea focului trebuie să includă toate fronturile” și pledând pentru „oprirea completă a războiului”.
De la începutul conflictului, ofensiva israeliană din Liban a provocat peste 1.000 de morți și a strămutat mai bine de un milion de persoane, potrivit estimărilor oficiale.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Declarația vine însă în contradicție cu acțiunile recente ale administrației sale, care a trimis trupe și nave suplimentare în regiune și a solicitat Congresului un nou pachet de finanțare de 200 de miliarde de dolari pentru continuarea operațiunilor militare.
Anunțul lui Trump survine pe fondul intensificării conflictului dintre Iran și Israel. De Nowruz, Anul Nou persan, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul islamic, Iranul a lansat atacuri asupra Israelului și asupra unor instalații energetice din statele arabe vecine din Golf.
Teheranul a reafirmat că își va continua programul de rachete și a amenințat cu extinderea țintelor sale, vizând „parcuri, zone de recreere și destinații turistice” din întreaga lume, conform AP News.
Ca reacție, Israelul a bombardat capitala iraniană, lovind și un important câmp de gaze al Iranului. Potrivit premierului Benjamin Netanyahu, Israelul va opri atacurile asupra acestui obiectiv „la solicitarea președintelui Trump”.
Totuși, Iranul a răspuns prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din alte țări din Orientul Mijlociu, provocând o nouă explozie a prețurilor petrolului și gazelor.
Conform autorităților iraniene, peste 1.300 de persoane au fost ucise de la izbucnirea conflictului. În Liban, guvernul anunță mai mult de 1.000 de morți și peste un milion de persoane strămutate de bombardamentele israeliene. În Israel, tirurile de rachete iraniene au ucis cel puțin 15 persoane.
Armata americană a confirmat moartea a 13 militari. În Cisiordania, patru palestinieni au fost uciși miercuri, în timp ce schimburile de lovituri aeriene între Israel și Iran continuă să se intensifice.
