Angajații Guvernului îl pun la zid pe Bolojan. Cer 15.000 de lei de persoană, invocând cazul Romgaz

Documentul transmis de Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului susține că oamenii din structurile administrative ale Executivului au un rol esențial în funcționarea statului și în atragerea fondurilor europene, însă munca lor nu este recunoscută corespunzător.

Sindicaliștii spun că solicitarea nu reprezintă o cerere de privilegii, ci o solicitare legitimă de tratament egal și de recunoaștere a activității desfășurate în administrația centrală.

„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului vă solicită, prin prezentul memoriu, adoptarea de urgență a unei măsuri reale, concrete și echitabile de recunoaștere financiară a activității desfășurate de personalul din Aparatul de Lucru al Guvernului, respectiv majorarea veniturilor salariale ale acestuia ori, în subsidiar, acordarea unei sume unice de 15.000 lei pentru fiecare salariat eligibil.”

Comparația care a aprins spiritele în Guvern

În documentul transmis premierului este invocat cazul Romgaz. Reprezentanții sindicatului fac referire la majorarea salarială aprobată pentru angajații companiei energetice și spun că aceeași logică ar trebui aplicată și în cazul celor care lucrează în Aparatul de Lucru al Guvernului.

Potrivit memoriului, Executivul a justificat majorările de la Romgaz prin importanța strategică a activității, nevoia de stabilitate și riscul pierderii personalului calificat.

„Problema este însă dubla măsură. Dacă această logică este valabilă pentru o companie de stat, ea este cu atât mai valabilă pentru personalul din Aparatul de Lucru al Guvernului, care gestionează, coordonează, avizează, redactează, verifică, raportează și susține mecanisme administrative de care depind accesarea fondurilor europene, implementarea PNRR, îndeplinirea jaloanelor și țintelor, derularea programelor cu finanțare externă și credibilitatea României în fața partenerilor europeni.”

„În subsidiar, în situația în care Guvernul apreciază că majorarea permanentă a veniturilor necesită o analiză suplimentară sau un parcurs normativ distinct de lungă durată, solicităm acordarea unei sume unice de 15.000 lei/persoană, în condițiile legii, sub forma juridică identificată de Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Secretariatul General al Guvernului: stimulent, compensație, primă, majorare temporară, sumă forfetară sau alt mecanism legal aplicabil personalului plătit din fonduri publice”, argumenteaază sindicaliștii în memoriul adresat lui Ilie Bolojan.

„România nu atrage bani europeni prin declarații politice”

Sindicatul susține că activitatea administrativă desfășurată în spatele proiectelor europene este cea care permite efectiv intrarea banilor în România. În memoriu se arată că angajații din Aparatul de Lucru al Guvernului sunt cei care pregătesc documentele, răspund solicitărilor venite de la Bruxelles și gestionează procedurile tehnice necesare.

„România nu atrage fonduri europene prin declarații politice. România atrage fonduri europene prin munca unor oameni care întocmesc documente, verifică proceduri, asigură coordonarea interinstituțională, centralizează date, fundamentează acte normative, gestionează termene, răspund observațiilor Comisiei Europene, participă la mecanisme de coordonare, implementare, control, și asigură, de cele mai multe ori fără vizibilitate publică, continuitatea administrativă a statului.”

Autorii documentului afirmă că fără munca acestor funcționari nu ar exista jaloane îndeplinite, cereri de plată aprobate sau fonduri europene transferate efectiv către România.

72 de miliarde de euro, argumentul adus în fața premierului

În memoriu sunt invocate și declarațiile făcute de Dragoș Pîslaru privind fondurile europene atrase de România. Sindicaliștii susțin că aceste rezultate reprezintă efectul direct al muncii administrative desfășurate în cadrul Guvernului.

„Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că România a atras 108 miliarde euro de la Uniunea Europeană, în timp ce contribuția la bugetul comunitar a fost de 36 miliarde euro, ceea ce înseamnă un beneficiu net de peste 72 miliarde euro pentru România.”

În același document este menționată și cererea de plată numărul 4 din cadrul PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, despre care sindicaliștii afirmă că a fost considerată o premieră pozitivă pentru România.

„Mai mult, în privința PNRR, România a primit confirmarea pentru cererea de plată nr. 4, în valoare de 2,62 miliarde euro, fonduri nerambursabile, cerere care a presupus îndeplinirea completă a 62 de ținte și jaloane asumate prin PNRR.”

Sindicatul avertizează că pierderea specialiștilor din administrația centrală ar putea produce efecte directe asupra capacității statului de a gestiona fondurile europene și obligațiile asumate în raport cu instituțiile europene.

„În realitate, pierderea specialiștilor din Aparatul de Lucru al Guvernului reprezintă un risc strategic pentru stat. Acești salariați lucrează cu termene europene, obligații de raportare, documente sensibile, proceduri complexe, coordonare interinstituțională și responsabilități care produc efecte directe asupra bugetului de stat și asupra capacității României de a absorbi fonduri externe.”

La finalul memoriului, sindicatul cere adoptarea urgentă a unui memorandum sau a unui alt act guvernamental prin care salariile angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului să fie majorate.