Se pregătește o nouă zi liberă pentru români. Proiectul de lege a fost depus în Parlament

„Ziua Independenței nu trebuie să fie o zi de lucru”

Inițiatorii susțin că 10 Mai are o semnificație fundamentală pentru statul român modern și ar trebui marcată printr-o zi liberă în care cetățenii să poată participa la evenimente publice și comemorative.

„Am inițiat legea prin care 10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României, devine zi liberă. Este o reparație istorică și o aliniere la practica tuturor democrațiilor europene”, a declarat Alexandru Muraru.

Acesta a subliniat că în multe state europene Ziua Independenței este sărbătorită prin zile nelucrătoare, considerând că România ar trebui să urmeze același model.

„Este inacceptabil ca România să își trateze independența ca pe o zi oarecare de lucru. Această lege este o datorie de onoare și o reparație morală față de identitatea noastră națională.”

Semnificația istorică a zilei de 10 Mai

În expunerea inițiatorilor sunt menționate cele trei momente istorice esențiale asociate acestei date:

– 1866: începutul domniei lui Carol I și orientarea României către Occident
– 1877: proclamarea independenței față de Imperiul Otoman
– 1881: proclamarea Regatului României și încoronarea lui Carol I

Liberalii susțin că această zi a avut, în perioada 1866–1947, statut de sărbătoare națională, înainte de a fi înlocuită în perioada comunistă.

Argumente privind impactul social și economic

Proiectul de lege include și argumente legate de efectele economice și sociale ale introducerii unei noi zile libere. Inițiatorii susțin că o astfel de măsură ar stimula turismul intern, sectorul HoReCa și participarea la evenimente culturale.

De asemenea, aceștia afirmă că extinderea zilelor libere contribuie la echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în linie cu practicile europene.

„Pe lângă argumentul istoric și identitar, expunerea de motive detaliază și impactul socio-economic pozitiv.”

Urmează dezbaterea în Parlament

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament, urmând să intre mai întâi în procedura Senatului, ca primă Cameră sesizată.