UPDATE 16:11 - „Rămânem unde suntem” - poziția Kievului privind armistițiul
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este deschis la „compromisuri reale” în cadrul negocierilor de pace, însă a subliniat că nu va accepta nicio condiție care afectează independența și suveranitatea țării. Liderul de la Kiev a precizat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, inclusiv cu Statele Unite, dar fără a face concesii care să pună în pericol integritatea teritorială sau capacitatea de apărare a statului.
„Suntem pregătiți pentru compromisuri reale. Dar nu compromise cu sacrificiul independenței și suveranității noastre. Suntem pregătiți să discutăm despre compromisuri cu SUA.”, a spus Volodimir Zelenski.
Zelenski a descris poziția Ucrainei privind un posibil armistițiu drept o concesie importantă. Potrivit acestuia, Ucraina este dispusă să negocieze pacea fără a se retrage de pe actualele linii ale frontului, în condițiile în care aproximativ 20% din teritoriul țării se află sub ocupație rusă. Președintele ucrainean a transmis că acest principiu reprezintă deja un compromis major din partea Kievului. Zelenski a acuzat Rusia că nu a oferit concesii reale în cadrul discuțiilor și a calificat poziția Moscovei drept o formă de „terorism”. El a afirmat că Ucraina poate accepta doar soluții care să îi protejeze suveranitatea, integritatea teritorială, forțele armate și cetățenii.
Blocaj pe tema teritoriilor ocupate
Problema teritorială rămâne principalul obstacol în negocieri. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, inclusiv în The New York Times, în culise se caută formule de compromis. Washingtonul ar fi propus alternative, precum crearea unei zone economice libere în regiunile afectate de război, însă Zelenski a precizat că această idee nu a fost susținută de nicio parte implicată. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 18 februarie, nu a adus progrese în ceea ce privește statutul teritoriilor ocupate, iar diferențele dintre Kiev și Moscova rămân semnificative.
UPDATE 15:50 - Rugăciuni pentru pace, duminică, în toate bisericile din România, la patru ani de război în Ucraina
Potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, preoții ortodocși români din țară și din diaspora se vor ruga în toate bisericile de mir, în paraclisele și bisericile mănăstirilor, precum și în capelele și bisericile spitalelor și centrelor sociale pentru încetarea învrăjbirii, pentru schimbarea inimilor înclinate spre război și pentru ajutorarea și mângâierea răniților, refugiaților și a tuturor celor afectați de conflict.
Va fi rostită Rugăciunea pentru pace aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar la ecteniile din cadrul Sfintei Liturghii vor fi adăugate cereri speciale pentru pace.
UPDATE 13:00 - Planuri de ucidere a unor ucraineni și străini, blocate: anchetatorii vorbesc despre contracte de 100.000 $
Kievul anunţă vineri că zece suspecţi au fost arestaţi în Ucraina şi în Republica Moldova, în cadrul unei anchete cu privire la planuri de asasinare a unor oficiali de rang înalt, în care Rusia a promis să plătească până la 100.000 de dolari, relatează AFP.
Ucraina a acuzat în trecut Rusia de urzirea unor asasinate ale unor oficiali de rang înalt, inclusiv a preşedintelui Volodimir Zelenski şi şefului sperciiilor de informaţii.
”În cadrul activităţii unei echipe de anchetă comună a forţelor de ordine ucrainene şi moldovene s-a identificat un grup organizat, care pregătea asasinate comandate ale unor cetăţeni ucraineni cunoscuţi şi unor străini”, anunţă într-un comunicat procurorul general ucrainean Ruslan Kravcenko.
Aproximativ 20 de percheziţii au avut loc, iar bani, armament, explozivi şi mijloace de comunicare au fost confiscate, anunţă procurorul general.
Şapte suspecţi au fost arestaţi în Ucraina, iar alţi trei - inclusiv coordonatorul grupului - au fost arestaţi în Republica Moldova.
Republica Moldova - o ţară care se învecinează cu Ucraina şi care denunţă cu regularitate amestecuri ruseşti cu scopul deturnării orientării sale proeurpene - a confirmat într-un comunicat că ancheta a dezvăluit planuri de ”eliminare fizică a mai multor personalităţi publice în Ucraina”.
Rusia nu a comentat în acest stadiu.
UPDATE 8:48 - Oficial de la Kiev: Exporturile Ucrainei în domeniul apărării ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari” în 2026
Ucraina ar putea exporta în acest an bunuri și servicii militare în valoare de câteva miliarde de dolari, după ce a autorizat primele vânzări externe în timp de război și ia în considerare introducerea unei taxe pe aceste exporturi, a declarat un înalt oficial ucrainean din domeniul apărării, anunță Mediafax, care citează Reuters.
UPDATE 8:00 - Legea specială anterioară oferea ucrainenilor fugiți din calea războiului proceduri simplificate pentru ședere, angajare, acces la beneficii sociale și educație. Noile prevederi vor fi treptat incluse în legislația generală privind protecția străinilor, urmând să creeze un sistem unificat de protecție temporară aplicabil tuturor cetățenilor străini.
„Semnez această lege cu convingerea că ea protejează finanțele statului, eficientizează sistemul și restabilește un sentiment de justiție de bază”, a declarat Nawrocki.
Actul normativ prelungește, totodată, dreptul legal de ședere al cetățenilor ucraineni în Polonia până la 4 martie 2027 și menține drepturile de rezidență pentru cei care au primit deja protecție sau ale căror documente au fost prelungite din cauza războiului, potrivit Kyiv Independent.
Una dintre modificările cheie introduce obligația refugiaților de a solicita un număr personal de identificare („PESEL”) în termen de 30 de zile de la intrarea în țară; nerespectarea acestei condiții va duce la pierderea statutului de protecție temporară.
Nawrocki a semnalat încă din noiembrie 2025 că legea specială de asistență urma să fie semnată pentru ultima dată, precizând că, în viitor, cetățenii ucraineni vor fi tratați în cadrul aceluiași sistem juridic ca și ceilalți străini.
După declanșarea invaziei ruse, Polonia a devenit una dintre principalele destinații pentru refugiații ucraineni. Potrivit ambasadorului Ucrainei la Varșovia, Vasyl Bodnar, aproximativ un milion de ucraineni se aflau în Polonia în vara anului 2025.
