O sondă spațială rusească s-a prăbușit din cer, după o călătorie de 50 de ani pe orbita Pământului

Sonda spațială rusă eșuată Kosmos 482 s-a prăbușit din cer
Sonda spațială rusă eșuată Kosmos 482 și-a încheiat aventura de aproape 50 de ani pe orbita Pământului în acest sfârșit de săptămână. Conform specialiștilor, această rachetă s-a prăbușit pe planetă în dimineața zilei de 10 mai.
Ultimele estimări ale Agenției Spațiale Europene (ESA) indică faptul că satelitul Kosmos 482 Descent Craft a fost detectat de sistemele radar deasupra Germaniei în jurul orei 06:30 CEST (07:30 ora României) și, ulterior, la ora 08:04 CEST (09:04 ora României).
„Deoarece coborârea navei nu a fost reperată de radar deasupra Germaniei la ora prevăzută 07:32 UTC/09:32 CEST, este foarte probabil ca reintrarea să fi avut deja loc”, precizează ESA.
Sonda Kosmos 482 a fost concepută și lansată în anul 1972 ca parte a misiunii sovietice Venera, destinată explorării planetei Venus. În acea perioadă, sovieticii au reușit să lanseze cu succes sondele Venera 7 și Venera 8, care au fost primele nave spațiale capabile să aterizeze pe Venus în 1970, respectiv 1972.
Misterul craterelor gigantice apărute brusc: Explicația științifică surprinzătoare a unui fenomen alarmant
În ceea ce privește pe cea eșuată astăzi, Kosmos 482 a fost creată ca o navă soră a lui Venera 8. Însă, din cauza unei defecțiuni apărute la racheta Soyuz folosită pentru lansare, sonda nu a reușit să atingă viteza necesară pentru a ajunge pe Venus, rămânând pe o orbită eliptică în jurul Pământului timp de peste 50 de ani.
A fost proiectată pentru a rezista unei intrări în atmosferă asemănătoare celei de pe Venus, dar, în realitate, probabil că va rămâne intactă când se va prăbuși pe Pământ în acest weekend, a explicat Marco Langbroek, expert în conștientizarea riscurilor din domeniul spațial la Universitatea Tehnică Delft din Olanda, care a fost primul care a semnalat apropierea momentului de reintrare a modulului.
Kosmos 482 reprezintă doar o mică parte din cele peste 1,2 milioane de fragmente de deșeuri spațiale, conform unui raport ESA publicat în aprilie. Căzând ca un meteorit prin atmosferă, această navă, cu o lățime de aproximativ 1 metru, poate atinge orice punct de pe suprafața Pământului. Specialiștii nu pot preciza cu exactitate zona de aterizare decât cu câteva ore înainte de reintrare, din cauza variabilității imprevizibile a rezistenței atmosferice.
Geminidele 2024: Unde și când poți admira cea mai așteptată ploaie de stele a anului. Vedere spectaculoasă pe 13 decembrie
Citește și:
- 23:57 - Se deschide o nouă stațiune balneară în România care promite să devină vedeta verii. Tarifele sunt neașteptat de mici
- 23:51 - Fitch: Căderea Guvernului și deteriorarea contextului macroeconomic pun în pericol eforturile de consolidare fiscală
- 23:40 - Merkel critică UE pentru că nu își folosește potențialul diplomatic în discuțiile cu Rusia privind războiul din Ucraina
- 23:39 - Controverse uriașe în Bulgaria, după Eurovision: compozitorul piesei "Bangaranga", legături vechi cu artiști ruși pro-Kremlin
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














