Nicușor Dan blochează legea urșilor și o trimite la CCR. Ce îl nemulțumește la noile cote de intervenție și prevenție

Actul normativ, trimis la promulgare de Parlament pe 4 mai 2026, stabilește pentru acest an o cotă de 859 de exemplare de urs brun pentru prevenție și alte 110 exemplare pentru intervenție.

Administrația Prezidențială susține însă că legea ridică probleme serioase de constituționalitate și ar putea încălca inclusiv legislația europeană privind protecția speciilor strict protejate.

În sesizarea transmisă CCR, șeful statului invocă atât dispoziții din Constituție, cât și prevederi ale dreptului Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Creștere masivă a cotelor față de anul trecut

Potrivit datelor prezentate de Administrația Prezidențială, noile cote aprobate sunt semnificativ mai mari decât cele stabilite anterior.

Astfel, nivelul de prevenție urcă de la 426 de exemplare în 2024 la 859 în 2026, în timp ce numărul exemplarelor aprobate pentru intervenție crește de la 55 la 110.

Președintele consideră că această abordare riscă să transforme o derogare excepțională într-un mecanism aplicat în mod general.

Nicușor Dan invocă Directiva Habitate și protecția speciei

Unul dintre principalele argumente formulate în sesizare este legat de statutul ursului brun ca specie strict protejată la nivel european.

Potrivit Administrației Prezidențiale, Directiva Habitate permite extragerea unor exemplare doar în condiții stricte, în urma unei justificări punctuale și fundamentate științific.

Șeful statului susține că legea adoptată de Parlament nu respectă aceste cerințe și nu prevede în mod clar obligația de a analiza alternative non-letale înainte de eliminarea exemplarelor.

În sesizare sunt menționate măsuri precum gardurile electrice, relocarea animalelor, gestionarea deșeurilor sau campaniile de informare și educare a populației.

„Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente”, se arată în sesizare.

Președintele acuză Parlamentul că a preluat atribuții administrative

Nicușor Dan critică și modul în care au fost stabilite direct prin lege numărul exemplarelor și repartizarea cotelor pe fonduri cinegetice.

Potrivit Administrației Prezidențiale, această decizie ar fi trebuit să aparțină Ministerului Mediului, printr-un act administrativ fundamentat științific și care să poată fi contestat în instanță.

În documentul trimis CCR se susține că Parlamentul a depășit astfel rolul legislativ și a intrat într-o zonă care ține de atribuțiile executivului.

Președintele invocă inclusiv încălcarea principiului separației puterilor în stat.

Totodată, Administrația Prezidențială atrage atenția că o lege nu poate fi contestată în contencios administrativ în același mod în care poate fi atacat un ordin de ministru.

Potrivit sesizării, stabilirea cotelor direct prin lege elimină posibilitatea instanțelor de a verifica legalitatea, proporționalitatea și fundamentarea științifică a măsurilor privind extragerea exemplarelor.

Critici privind lipsa sancțiunilor și neclaritățile din lege

Șeful statului reclamă și probleme legate de formularea anumitor prevederi din actul normativ.

Un exemplu indicat în sesizare este interdicția privind recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta mai mică de doi ani.

Administrația Prezidențială susține că legea introduce această interdicție, dar nu stabilește explicit și sancțiunile pentru încălcarea ei.

Potrivit documentului transmis CCR, o interdicție fără consecințe clare riscă să rămână doar la nivel declarativ.

Președintele mai critică și faptul că legea nu precizează cine stabilește vârsta puilor, cum sunt administrate probele și care sunt consecințele juridice în cazul unor erori de constatare.

În plus, sesizarea arată că actul normativ nu prevede un sistem digital sau un mecanism de monitorizare în timp real a cotelor aprobate.

În lipsa unui astfel de sistem, susține Administrația Prezidențială, există riscul depășirii plafonului stabilit prin lege fără posibilitatea unui control eficient.

Posibile conflicte între fondurile cinegetice și ariile protejate

Sesizarea transmisă Curții Constituționale ridică și problema unor posibile contradicții între prevederile legii și anexa privind repartizarea cotelor pe fonduri cinegetice.

Potrivit președintelui, unele dintre aceste fonduri pot include arii protejate sau zone unde vânătoarea este interzisă conform Legii vânătorii nr. 407/2006.

Administrația Prezidențială susține că această situație poate genera neclarități privind aplicarea efectivă a legii și poate crea dificultăți pentru cei care trebuie să o pună în practică.

În document se arată că nu este clar dacă prevalează permisiunea acordată prin anexă sau interdicțiile aplicabile zonelor protejate.

Nicușor Dan solicită CCR să admită sesizarea și să constate că legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021 este neconstituțională.