„Din 2018 Banca Națională n-a mai putut să colaboreze. A fost ultima ședință, dacă mi-aduc aminte, la Academia Română, privind adoptarea monedei euro. Și am renunțat și noi la toate comitetele. Am avut trei comitete, inclusiv unul tehnic, apropo de partea legată de numerar. Cum se aduce numerarul în țară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că peste cinci – șapte ani mai discutăm”, a declarat Mugur Isărescu.
Bulgaria a adoptat euro de la 1 ianuarie 2026, după ce a îndeplinit criteriile, dar înregistrează îngrijorări privind creșterea prețurilor, leva circulând în paralel în ianuarie. România, aderând la UE tot în 2007, nu a intrat nici în ERM II, pas obligatoriu pentru stabilitatea cursului de schimb timp de minim doi ani.
Criteriile neîndeplinite de către România
Inflația a fost 8,4% în octombrie 2025 (față de media de 0,8% în Cipru, Franța și Italia), deficitul bugetar estimat la 5,7% din PIB în primele 10 luni 2024 (peste 3%), dobânzile pe termen lung la 6% și datoria publică la 57% din PIB, cu tendință de creștere. Secretar de stat la Finanțe, Attila Gyorgy, confirmă că România nu îndeplinește condițiile actuale.
„România nu a atins încă majoritatea criteriilor economice stabilite de Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro.
În privința stabilității prețurilor, rata anuală a inflației în luna octombrie 2025 comparativ cu luna octombrie 2024, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost de 8,4%, nivel semnificativ superior mediei (0,8%) înregistrate de cele mai performante strei state ale Uniunii Europene (Cipru, Franța și Italia).
Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului 2024 este estimat la 5,7% din PIB, în scădere față de 6,2% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent, dar în continuare peste limita de 3% prevăzută de criteriile de convergență.
În ceea ce privește datoria publică, nivelul acesteia este de aproximativ 57% din PIB în trimestrul al doilea al anului 2025. Deși acest indicator se situează sub pragul de referință de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht, tendința de creștere anticipată pentru anul 2026 poate exercita presiuni suplimentare asupra finanțelor publice.”, se arată în răspunsul Ministerului Finanțelor.
Attila Gyorgy trage o concluzie clară: din cauza dobânzilor ridicate, depășirii deficitului bugetar și inflației galopante, România nu respectă momentan criteriile pentru adoptarea euro.
„Ratele dobânzilor pe termen lung se situează la nivelul de 6%, valoare care depășește pragul de referință definit ca fiind cu cel mult 2 puncte procentuale peste media statelor membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitate a prețurilor. (…)
Având în vedere nivelul ridicat al inflației, depășirea pragului deficitului bugetar, nivelul ridicat al ratelor dobânzilor pe termen lung, se poate concluziona că România nu îndeplinește, în prezent, condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro”, a explicat secretarul de stat Gyorgy Attila.
Adoptarea euro elimină riscul valutar pentru credite (ex: rată ipotecară de 100.000 euro scade de la 732 euro/lună în lei la 500 euro/lună direct în euro) și protejează economiile prin inflație UE de 2,4% vs. 8,6% în România. Totuși, scepticismul persistă din cauza provocărilor fiscale.
