Studiile arată că tălpile pantofilor pot transporta sute de mii de microorganisme. Cercetări realizate de Universitatea din Arizona au identificat bacterii coliforme pe 96% dintre tălpi, iar aproximativ 27% erau contaminate cu Escherichia coli, bacterie asociată cu infecții gastrointestinale și urinare. Alte analize au estimat o medie de peste 400.000 de unități bacteriene pe un singur pantof, cu o rată de transfer către podelele curate de până la 99% după doar câțiva pași.
Îngrijorarea devine mai serioasă în contextul identificării Clostridioides difficile pe un procent semnificativ de tălpi, inclusiv în medii non-medicale. Această bacterie este cunoscută pentru capacitatea sa de a provoca diaree severă, în special la persoanele cu un microbiom intestinal dezechilibrat sau la cele care au urmat tratamente cu antibiotice.
Simptomele asociate variază de la tulburări digestive și febră, până la pierderea apetitului și dureri abdominale, iar impactul poate fi mult mai grav la vârstnici sau la persoanele cu imunitate scăzută.
Podelele, covoarele și mochetele devin astfel adevărate rezervoare de germeni. În sezonul rece, când ferestrele sunt mai rar deschise, iar încălzirea creează un mediu cald și uscat, bacteriile și alergenii se pot menține mai mult timp. Copiii mici, care se joacă frecvent pe podea și duc obiecte la gură, sunt deosebit de expuși. Animalele de companie pot amplifica problema, transferând bacteriile de pe podea pe canapele, paturi sau chiar în organismul lor, prin linsul lăbuțelor.
Pe lângă riscurile biologice, pantofii pot introduce în locuință contaminanți chimici proveniți din spații publice, pesticide, metale grele din trafic sau reziduuri din toalete publice și parcări. Odată ajunse în interior, aceste substanțe se pot răspândi rapid pe suprafețele de locuit, cu potențial toxic pe termen lung.
În acest context, specialiștii recomandă măsuri simple, dar consecvente. Lăsarea pantofilor de exterior la intrare, folosirea papucilor de interior sau a șosetelor curate și instalarea unui suport sau covoraș la ușă pot reduce semnificativ încărcătura microbiană din casă. O curățenie regulată, aspirare frecventă, spălarea covorașelor și dezinfectarea zonelor intens circulate completează acest set minim de măsuri preventive, potrivit sursei.
