Catherine Vautrin a precizat că numărul militarilor francezi aflați pe teritoriul României a fost mărit în ultima perioadă.
Întrebată de jurnaliști dacă Parisul intenționează o nouă extindere a contingentului, Catherine Vautrin a răspuns: „Într-adevăr, a fost mărit numărul militarilor care sunt în România. Franţa rămâne la numărul deja stabilit în cadrul Alianţei”.
Întâlnirea dintre Catherine Vautrin și Ionuț Moșteanu
Vizita oficialului francez la Sibiu a inclus și o întrevedere cu ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu. Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea militară bilaterală și despre evoluțiile recente în contextul apărării colective la nivel NATO.
Întrevederea s-a desfășurat într-un moment cheie, marcat de anunțul retragerii parțiale a trupelor americane din România. Această decizie a deschis discuții privind posibila redistribuire a forțelor europene, inclusiv franceze, pentru consolidarea flancului estic al Alianței.
Poziția României privind retragerea trupelor americane
Întrebat dacă România are în vedere sosirea unor trupe europene care să înlocuiască forțele americane care vor părăsi țara, ministrul Ionuț Moșteanu a explicat că politica NATO privind apărarea este permanent adaptată la noile realități geopolitice.
El a subliniat rolul semnificativ jucat de trupele americane dislocate în Europa după izbucnirea războiului din Ucraina: „Strategia de apărare la nivel NATO este un lucru care se adaptează în mod continuu în funcţie de noile realităţi. Aceste trupe rotaţionale care au venit din Statele Unite, de la partenerii americani, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, în Europa, au fost extraordinar de binevenite.”
Ministrul a arătat că, la trei ani și jumătate de la acel moment, aliații americani consideră că statele europene au înțeles necesitatea de a-și consolida capacitățile proprii de apărare: „Până la acest moment, au trecut trei ani şi jumătate de atunci, partenerii americani au văzut că Europa a înţeles că trebuie să investească în armata fiecărei ţări europene, în dotarea fiecărei ţări europene şi că este acum mult mai pregătită pentru a se apăra singură.”
Contextul strategic al deciziei americane
Ionuț Moșteanu a explicat că decizia Statelor Unite se înscrie într-un plan strategic global, care presupune o repoziționare a priorităților militare. „Este parte dintr-o strategie globală pe care Statele Unite a decis-o pentru a se concentra mai mult cu eforturile militare către Indo-Pacific, luând act că Europa s-a aşezat mai bine pe picioare din punct de vedere militar”, a precizat ministrul Apărării.
Oficialul român a subliniat că dialogul cu partenerii din Alianță continuă: „De aici încolo suntem în continuă discuţie cu toţi aliaţii, şi americani şi europeni, avem o cooperare foarte, foarte bună atât cu Statele Unite, cât şi cu Franţa, care, aşa cum spunea şi doamna ministru, este naţiune cadru şi iată, are în permanenţă peste 1.300 de soldaţi în România şi acum, chiar în timp ce vorbim, sunt peste 3.000 de soldaţi francezi.”
Situația efectivelor militare în România
Potrivit informațiilor oferite de ministrul Apărării, efectivele americane din România vor rămâne neschimbate la bazele din Deveselu și Câmpia Turzii. Singura modificare se va produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotațională.
Această ajustare face parte din planul Statelor Unite de a-și redistribui forțele din Europa către alte regiuni, păstrând însă un contingent semnificativ pe teritoriul României. „Statele Unite vor retrage o parte dintre trupele dislocate pe Flancul Estic al NATO, urmând ca în cele trei baze din România să rămână în jur de 1.000 de militari”, a anunțat miercuri ministrul Ionuț Moșteanu.
Rolul Franței în structura de apărare NATO din România
Franța are statutul de „națiune-cadru” pentru grupul de luptă NATO dislocat în România, ceea ce înseamnă că este țara care coordonează operațiunile și colaborarea între forțele aliate aflate aici. Prezența a peste 3.000 de militari francezi pe teritoriul românesc demonstrează angajamentul Parisului față de securitatea regională și solidaritatea în cadrul alianței.
Cum au ascuns reziștii retragerea trupelor americane. Țoiu și Moșteanu, prinși iar cu minciuna
