"Începe campania electorală. Opt candidaţi s-au înscris în cursa pentru scaunul de preşedinte.
Klaus Iohannis pleacă din start ca favorit. Vorba unui pişicher, în ultima vreme noi nu am avut preşedinte, ci un candidat. A furat startul, cum s-ar spune în atletism. De aceea are cota electorală cea mai mare. În plus, Donald Trump i-a pus şapca pe cap, în lipsa unui plan de investiţii americane în ţara noastră.
Există o cutumă în spaţiul est-european. Cine e binecuvântat de preşedintele SUA câştigă în alegerile prezidenţiale.
Şi Călin Popescu Tăriceanu a căutat „mirul sfânt“, dar când echipa sa de lobby s-a apropiat de mai-marele lumii era deja căzut pe locul 4. Administraţia americană se întâlneşte îndeobşte cu cel în funcţie sau cu challenger-ul, niciodată cu cel din capătul culoarului. Aşa e în „tenisul“ american. Tăriceanu a ajuns prea târziu. Cărţile par a fi jucate. Dar surprizele pot apărea oricând.
Orice strateg electoral înţelege de ce partidele mari şi mici şi-au desemnat candidaţi. E în firea lucrurilor să se înscrie în competiţie cu un nume. „În raniţa fiecărui soldat se află bastonul de mareşal.“ A spus-o Napoleon Bonaparte. Oricine are, teoretic, o şansă.
Dacă preşedintelui i s-a rezervat deja scaunul de finalist, marea dispută se va vedea pentru locul 2. În sistemul nostru electoral, între turul 1 şi turul 2 se dau cele mai tăioase lupte. Chiar războaie electronice. Atunci au loc regrupări de forţe.
Dan Barna pare a fi cel mai surprinzător candidat pentru locul 2. El „vinde“ imaginea neprihănirii. A omului nou, inventat de bolşevici şi preluat de nazişti.
Nimic nou sub soare", a scris Ghilezan.