După 5 ore de deliberare, magistrații au decis să amâne o decizie pe reforma pensiilor speciale până pe data de 28 decembrie, un proiect de care depind în momentul de față 131 de milioane de euro din PNRR.
De această decizie a CCR depinde și mandatul lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului.
Această decizie de amânare vine în contextul în care în care pe parcursul zilei au fost păreri divergente în interiorul CCR între magistrați.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, se arată în decizia CCR.
De ce a sesizat ICCJ, condusă de Lia Savonea, CCR
În data de 5 decembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru a verifica constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x nr. 522/2025).
Potrivit documentului de sesizare, legea ar încălca mai multe prevederi constituţionale, întrucât:
- instituie o discriminare între magistraţi şi alte categorii beneficiare de pensii de serviciu;
- afectează independenţa justiţiei;
- elimină, în fapt, pensia de serviciu pentru magistraţi;
- contravine standardelor internaţionale stabilite de CJUE şi CEDO;
- nesocoteşte caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale;
- conţine termeni ambigui, formulări neclare şi lacune normative, ceea ce o face incompatibilă cu principiile de claritate şi previzibilitate ale unui stat de drept.
Judecătorii au arătat că analiza efectuată a evidenţiat multiple aspecte care contravin rigorilor Constituţiei.
Prevederile legii adoptate de Guvernul Bolojan
Anterior, pe 2 decembrie, Guvernul îşi asumase răspunderea în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Noul proiect, adoptat după ce forma iniţială fusese declarată neconstituţională de CCR, stabileşte condiţiile de pensionare a magistraţilor şi modul de calcul al pensiei. Documentul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Printre principalele modificări propuse se numără:
- corelarea vârstei de pensionare a magistraţilor cu cea standard din sistemul public de pensii;
- stabilirea vârstei minime de pensionare la 49 de ani până la 31 decembrie 2026;
- impunerea unei vechimi totale în muncă de minimum 35 de ani;
- creşterea graduală a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare nouă generaţie de magistraţi, până la atingerea vârstei standard de 65 de ani;
- introducerea treptată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.
Proiectul prevede ca pensia să reprezinte 55% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor pentru care s-au plătit contribuţii în ultimele 60 de luni de activitate, fără ca pensia netă să depăşească 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Totodată, sunt restrânse prevederile referitoare la bonificaţia de 1% şi la actualizarea pensiilor de serviciu. Aceste drepturi se vor aplica doar persoanelor care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condiţiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a se lua în calcul vechimea acumulată ulterior.
Proiectul, inclus în al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, a mai fost contestat la Curtea Constituţională, care pe 20 octombrie l-a declarat neconstituţional, motivând nerespectarea termenului legal pentru obţinerea avizului consultativ al CSM.
