Tânărul intelectual, profesor la Politehnică, carismatic – chiar dacă tatăl său fusese în cercurile puterii comuniste, a ajuns să conducă primul guvern instalat după Revoluție. A fost numit premier la 26 decembrie 1989, prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naționale. Pe 22 decembrie 1989, Petre Roman pronunța, din balconul sediului Comitetului Central, prima Declarație contra dictaturii comuniste.
Petre Roman: Fraților, astazi 22 decembrie 1989, prin unitatea poporului si cu sprijinul direct al armatei noastre nationale, dictatorul Ceaușescu a fost inlaturat.
Tot pe 22 decembrie a devenit membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, constituit pentru coordonarea procesului revoluționar și instaurarea democrației. Participarea lui Petre Roman la evenimentele din 1989 a fost una directă, el aflându-se, alături de alți tineri revoluționari, la baricada din centrul Bucureștiului din zilele de 21 și 22 decembrie.
După ce a condus Guvernul provizoriu timp de șase luni, Petre Roman a rămas premier și după alegerile din mai 1990, când a fost desemnat de președintele Ion Iliescu și votat de Parlament. A deținut funcția până în octombrie 1991. Din 31 de miniștri care au făcut parte din guvernul lui, 23 ocupaseră, înainte de 1989 posturi de importante în structurile de PCR sau în instituțiile statului comunist.
De regimul condus de Petre Roman se leagă însă o mulțime de controverse. În mandatul său au fost mineriade, mitinguri uriașe, proteste și un conflict interetnic extrem de violent între maghiari și români.
„SRI s-a înființat ca urmare a evenimentelor de la Târgu Mureș. Iliescu l-a propus pe Virgil Măgureanu. El îl cunoștea. Măgureanu a reinstalat Securitatea cu aceiași oameni și aceleași structuri”, a spus Roman la aproape 30 de ani de la acele evenimente.
În aprilie 1990, o mână de tineri ocupau Piaţa Universităţii din Bucureşti, nemulțumiți de puterea instaurată după căderea comunismului. Protestul lor s-a transformat în cea mai amplă manifestație anticomunistă din Europa acelor ani. I s-a spus Golaniada, de la termenul golan folosit frecvent de Ion Iliescu pentru a-i caracteriza pe protestatari.
Manifestația anticomunistă s-a extins de la o zi la alta și a adunat zeci de mii de oameni în Piața Universității. În cele din urmă, pe 13-15 iunie, minerii au ajuns la București și totul s-a transformat într-un haos generalizat: bătăi de stradă, arestări, teroare, minciună, oameni morți sau mutilați pe viață.
Insulta președintelui de atunci, care îi cataloga pe protestatari drept golani și huligani, a devenit cartea de vizită a celor din piață. În cele din urmă, mișcarea a fost înăbușită de minerii din Valea Jiului, chemați la București de Ion Iliescu. Mineriada rămâne un capitol al istoriei încă nelămurit de instanțele de judecată.
Petre Roman: Erau atacuri succesive, echipe pregatite de cate sase, care in valuri succesive aruncau sticle incendiare asupra sediului politiei centrale. Au atacat in acelasi stil Ministerul de Interne, unde n-au reusit sa patrunda, desi au folosit mijloace extreme, adica buldozere, masini grele cu care au incercat sa sparga zidurile. N-au reusit pentru ca, in cele din urma, au putut sa patrunda acolo forte militare si ei au ocupat cladirea Ministerului de Interne si tarziu, la ora 2 dimineata, s-a putut bara actiunea acestor bande dezlantuite.
Referitor la evenimentele sângeroase de atunci, în care oameni și-au pierdut viața și alte mii au fost răniți, premierul de la acea vreme a declarat peste ani că fosta Securitate a fost implicată la Mineriadă. ,,Mai ales la evenimentele din 13 – 15 iunie 1990, pentru că atunci apar strigătele împotriva Guvernului Roman", a spus acesta.
25 de ani mai târziu, pe 13 iunie 2017, Petre Roman este trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, şi alţii, pentru crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei. Procurorii îl acuză pe Petre Roman că „a hotărât evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi reţinerea acestora, a aprobat Planul de acţiune al forţelor de ordine, a chemat minerii şi muncitorii în Bucureşti, în vederea menţinerii sale la putere". Dosarul nu a putut fi însă judecat nici la trei ani de când a ajuns pe masa judecătorilor Curții Supreme! Dosarul s-a întors la procurori la finalul anului trecut pentru refacerea anchetei.
De fiecare dată însă, fostul premier a declarat că nu are absolut nimic să-și reproșeze în privința Revoluției. Nici a Mineriadei.
„Părerea mea, pe care mi-am exprimat-o chiar pe 16 iunie, este că, în esență, incitarea minerilor a fost opera foștilor securiști și ținta era Guvernul!”, a declarat Petre Roman într-un interviu din 2019.
In ianuarie 1990, regele Mihai solicita organelor provizorii ale puterii reinstaurarea constituției democratice din 1923. Autoritățile vremii au refuzat și i-au interzis regelui să se întoarcă în țară de Paște. Momentul a scos din nou oameni în stradă, deoarece Regele Mihai, considerat de clasa politică de la București un pericol, era perceput de români drept un salvator.
În decembrie 1990, după ce, inițial, regelui i se permite să intre în România, guvernul condus de Petre Roman organizează o ambuscadă pe autostrada București Pitești. Regele Mihai este ridicat de către trupe de poliție înarmate și dus la Otopeni de unde este expulzat.
Tensiunile dintre președintele Ion Iliescu și premierul Petre Roman n-au întârziat să apară, astfel că, în interiorul partidului, s-au format două curente. Diferențele tot mai mari de ideologie între cei doi s-au adâncit, iar ruptura a survenit un an mai târziu, în toamna lui 1991, atunci când, după o nouă descindere sângeroasă a minerilor din Valea Jiului în București, Petre Roman a fost forțat să părăsească funcția de șef al Executivului.
„Demisia mi-a cerut-o Virgil Măgureanu. Ion Iliescu a fost de acord", a mărturisit fostul premier într-un interviu din 2019.
În decembrie 1999, Roman este numit ministrul Afacerilor Externe în Guvernul Isărescu. Una din primele masuri luate a fost constituirea în structura MAE a Departamentului Afacerilor Europene.
Ca ministru de Externe, a susținut întărirea relațiilor cu Republica Moldova, parafând în aprilie 2000, la Chișinău, Tratatul de parteneriat privilegiat.
Deși și-a dat demisia din funcția de premier, Roman nu a plecat și din partid. După convenția FSN din martie 1992, acesta a fost ales președinte, iar opozanții lui, în frunte cu Iliescu și adepții săi, au părăsit partidul, formând o nouă formațiune politică numită Frontul Democrat al Salvării Naționale, actualul Partid Social Democrat. Un an mai târziu FSN se transformă în Partidul Democrat, devenit mai târziu Partidul Democrat Liberal.
Partidul Democrat, înregistrat în 1993 este continuatorul aripii Roman a Frontului Salvării Naționale. Fondatorul său, Petre Roman, a condus partidul până în 2001.
Petre Roman a candidat de două ori și la alegerile prezidențiale - în 1996 şi în 2000, însă a obținut extrem de puține voturi. În aceste condiții, o schimbare la vârful partidului era iminentă. Inițiativa lui Traian Băsescu de a candida pentru președinția PD a fost singura modalitate de a relansa partidul. Victoria în alegerile pentru Primăria Capitalei îl legitimează pe Băsescu drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat. În mai 2001, cu 653 de voturi, de două ori mai multe decât cele obținute de Petre Roman, Traian Băsescu a devenit noul președinte al PD.
Roman pleacă de la PD, iar câțiva ani mai târziu, în februarie 2008 înființează partidul Forța Democrată. Atunci, el a vrut să-și schimbe denumirea în Partidul Democrat. Însă Tribunalul București a decis că Roman nu are calitatea să ceară schimbarea numelui partidului, pentru ca nu mai este membru al PD.
În septembrie 2008 este numit, prin decizie a premierului Călin Popescu Tăriceanu, în postul de Înalt Reprezentant al Guvernului pentru românii din străinătate.
După ce a fost premier, lider al PD, președintele Senatului timp de trei ani, parlamentar PNL și ministru de Externe în Guvernul Mugur Isărescu, Roman a dispărut din prim-planul politic, după plecarea sa din Partidul Democrat.
Anul trecut, Petre Roman s-a aflat pe lista de candidați PSD pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Decizia a stârnit o mulțime de polemici în spațiul public, inclusiv în interiorul PSD. În final, fostul premier s-a retras de pe listă.
Recent, numele acestuia a fost în centrul altui scandal după ce presa din Algeria a anunțat, citând surse de la New York, că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, ar intenționa să îl numească pe Petre Roman în funcția de trimis special al ONU pentru Sahara Occidentală, în locul fostului președinte german Horst Köhler. Jurnaliștii algerieni critică decizia, numindu-l pe fostul premier „pro-marocan”.
