În anul 2023, în Uniunea Europeană s-au irosit aproximativ 130 de kilograme de alimente pe cap de locuitor, iar în total, blocul comunitar a generat 58,2 milioane de tone de deșeuri alimentare, inclusiv părți comestibile și necomestibile, în creștere cu 0,7% față de situația din 2022 (57,8 milioane de tone), arată datele publicate joi de Eurostat.
Deșeurile menajere au reprezentat mai mult de jumătate din totalul deșeurilor alimentare (53%), echivalentul a 69 kg pe locuitor. Restul de 47% au fost deșeuri create de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente: 19% de fabricarea de produse alimentare și băuturi (24 kg pe locuitor), 11% de restaurante și servicii alimentare (14 kg pe locuitor), 10% în producția primară (12 kg pe locuitor) și 8% în comerțul cu amănuntul și alte tipuri de distribuție de alimente (10 kg pe locuitor).
În rândul statelor membre UE, cele mai mari cantități de deșeuri alimentare au fost generate în: Germania (10,9 milioane de tone), Franța (9,7 milioane de tone), Italia (8,1 milioane de tone), Polonia (4,6 milioane de tone) și România (3,4 milioane de tone).
Automatele de cartofi, lapte sau ouă încep să câștige teren în România. Apeși butonul și primești alimentele
Datele Eurostat arată că România produce mai multe deșeuri alimentare decât Spania (3,1 milioane de tone) sau Țările de Jos (2,08 milioane de tone).
Situația la nivel european și țintele impuse până în 2030
La nivelul Uniunii Europene, peste jumătate din risipa alimentară provine tot din gospodării. Datele arată că fiecare cetățean european aruncă anual aproximativ 70 de kilograme de mâncare, în timp ce în România cifra este dublă. În total, 20% din alimentele produse pe continent nu sunt consumate niciodată. În fața acestei realități, Parlamentul European a adoptat o lege care obligă statele membre să implementeze măsuri concrete pentru a limita fenomenul. Până în anul 2030, Uniunea Europeană a stabilit o țintă ambițioasă: reducerea risipei alimentare cu 30% în gospodării, restaurante și retail.
România, între risipă și restricții
Într-un moment în care mâncarea ajunge la gunoi în cantități uriașe, iar veniturile abia țin pasul cu prețurile, România se confruntă cu un paradox. De la planurile de reducere a risipei alimentare, până la noile norme economice și energetice impuse de Bruxelles, țara se află la o răscruce unde comportamentul de consum și politicile publice trebuie să se schimbe pentru a echilibra resursele și realitatea socială.
