În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, Catedrala Sfinții Petru și Pavel a marcat începutul capitalei construite de țarul constructor de nave. Proiectată de un arhitect italian, ea combina ortodoxia cu elemente occidentale pentru a reflecta ambiția unui imperiu orientat spre Europa.
După 15 ani de construcție, Catedrala Națională a României s-a deschis recent, situată strategic în centrul politic al capitalei, lângă Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului. Cupola sa aurită domină orizontul orașului la 127 de metri. Analiștii spun că biserica este o afirmare a influenței (soft power) și a moștenirii României ca națiune ortodoxă, într-un moment în care Rusia încearcă să-și exercite influența spirituală în regiune, notează The Times.
Capacitate și dotări impresionante
Catedrala, a cărei construcție a depășit 300 de milioane de euro, majoritatea provenind de la contribuabili, poate primi 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanada exterioară. Interiorul se laudă cu cea mai mare catapeteasmă din lume, cel mai mare clopot cu balansare liberă și o colecție de mozaicuri care par să prindă viață în funcție de lumina zilei. În plus, include săli de concerte și adăposturi nucleare. Popularitatea construcției a fost imensă: o hartă interactivă de pe site-ul Patriarhiei Române arăta, la aproape o săptămână de la deschidere, cozi de cinci ore.
Reacții în Rusia
Deși Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă nu au emis comentarii oficiale, apariția catedralei a stârnit cinism în mediile pro-Kremlin. Canale Telegram au pus la îndoială legitimitatea României ca națiune ortodoxă. TASS a raportat huiduieli pentru oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, numiți „hoți” de unele persoane din mulțime. Rusia a fost acuzată de implicare în alegerile prezidențiale din România prin susținerea candidatului eurosceptic Călin Georgescu, scriu jurnaliștii britanici.
Incident la Catedrala Națională: enoriașii au încercat să forțeze intrarea. Comunicatul Jandarmeriei
Dimensiunea geopolitică și religioasă
Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român pentru Studii Rusești, a explicat pentru publicația din Marea Britanie că noua catedrală are o semnificație care depășește mândria religioasă: „Aceasta este o competiție de soft power (influență culturală și politică non-violentă). Există din ce în ce mai multe țări care nu sunt de acord cu biserica rusă și cu politica rusă promovată în aceste biserici. Aceasta va fi cea mai mare și cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume și cred că este un simbol foarte vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est.”
Moldova și influența spirituală
Deschiderea catedralei a fost urmărită și de Maia Sandu, președintele Moldovei. În această țară, bisericile Ortodoxe Rusă și Română concurează pentru adepți. Până la 86% dintre moldoveni aparțin Bisericii Ortodoxe a Moldovei, sub Patriarhia Moscovei, însă Mitropolia Basarabiei, afiliată Bisericii Ortodoxe Române, câștigă sprijin pentru perspectiva europeană. Pleșca subliniază că, după invazia Rusiei în Ucraina, mulți clerici au migrat de la biserica rusă la cea română, respingând narațiunile promovate de Patriarhia Moscovei.
Afirmarea identității naționale
„Pe tot parcursul perioadei electorale am văzut cum biserica rusă din Moldova a fost percepută ca fiind strâns legată de partidele pro-ruse și de rețele oligarhice”, a spus Pleșca. Lucian Leuștean, expert în creștinism ortodox răsăritean, subliniază că inaugurarea catedralei nu este despre a provoca Moscova, ci despre afirmarea identității românești: „Nu este vorba despre a provoca Moscova, ci mai mult despre a spune, uitați-vă, iată ce am fost în stare să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Lângă Ministerul Apărării și, de asemenea, în imediata apropiere a Casei Poporului, Parlamentul. Deci, ai acest triunghi.”
Leuștean explică și simbolismul înălțimii clădirii: „Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se situează foarte sus în ceea ce privește încrederea, dar biserica și armata sunt cele mai de încredere instituții din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât Parlamentul, cred că acesta a fost mesajul — că Parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscut în timpul comunismului, aceea era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, acesta este un simbol că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”
Peste 140.000 de credincioși la Sfântul Altar al Catedralei Naționale
