Consiliul Fiscal din România arată, într-un raport bazat pe date europene și internaționale, că România a oferit Ucrainei sprijin financiar, militar și umanitar de circa 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025. Totuși, analiza subliniază că adâncirea deficitului bugetar nu este cauzată de aceste ajutoare, ci de decizii interne de politică fiscal-bugetară, programări financiare inadecvate și venituri fiscale insuficiente.
Documentul transmis Parlamentului European, elaborat pe baza datelor AMECO și ale Institutului de economie mondială din Kiel, semnat de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a estimat sprijinul acordat de România pentru Ucraina, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, la circa 1,5 miliarde de euro, echivalent cu o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
Analiza a fost transmisă după solicitarea europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea.
Finanțarea Ucrainei nu este o cauză a deficitului României
Nota de informare a Parlamentului European subliniază că o parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul UE.
Consiliul Fiscal arată că trebuie să se facă distincție între impactul asupra bugetului public al unor ajutoare acordate în exterior și impactul războiului asupra economiilor țărilor membre ale UE. Acest impact privește inflația, încetinirea creșterii economice, explozia prețului la energie, dereglarea pieței de cereale, perturbări pe piețele financiare, realocări de resurse intersectoriale, investiții publice și private, aversiunea față de risc, fluxuri comerciale etc.
Datele privind cheltuielile de apărare ale României sunt disponibile și în documentele NATO, ca și în baza de date a Eurostat. Spre exemplu, conform Raportului Secretarului General al NATO pe anul 2024, România a efectuat cheltuieli cu apărarea de 2% din PIB în 2020, 1,85% din PIB în 2021, 1,75% din PIB în 2022, 1,6% din PIB în 2023, respectiv de 2,3% din PIB în 2024.
Pe subcategorii, principalele cheltuieli sunt cele cu personalul (între 50 și 55% din totalul cheltuielilor cu apărarea) și cu echipamentele. În perioada 2020-2024, cele două subcategorii au reprezentat în medie 79,8% din totalul cheltuielilor de apărare.
Deficit excesiv încă din anul 2020
Referitor la dimensiunea deficitului bugetar, trebuie precizat că România este în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020. Deficitul bugetar, în termeni ESA, a fost de 4,3% din PIB în 2019 (cel mai ridicat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE)), depășind cu 1,3 puncte procentuale (pp) limita prevăzută de brațul corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere, de 3% din PIB.
În 2020, anul declanșării pandemiei Covid-19, pe fondul restricțiilor economice, sociale și de mobilitate, precum și al sprijinului acordat gospodăriilor și firmelor, deficitul bugetar a atins 9,2% din PIB. În anul 2021, în condițiile relaxării graduale a restricțiilor impuse de pandemie și redresării unor venituri bugetare, deficitul bugetar a coborât la 7,1% din PIB.
În 2022, anul invaziei Rusiei în Ucraina și pe fondul efectelor unor șocuri multiple (criza energetică, tranziția spre energia verde, dereglarea lanțurilor de producție și aprovizionare, tensiuni geopolitice), deficitul bugetar s-a redus totuși la 6,4% din PIB (metodologie ESA 2010).
Această evoluție aparent surprinzătoare a fost determinată de creșterea substanțială a veniturilor bugetare nominale, datorită inflației mult crescute („inflația surpriză”) și încasărilor suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale, contrabalansată numai parțial de suplimentarea cheltuielilor bugetare, în special a celor cu asistența socială, dobânzi, alte transferuri, bunuri și servicii.
Începând cu anul 2023 s-a consemnat o inversare a tendinței de consolidare bugetară, deficitul bugetar, în termeni ESA, majorându-se la 6,6% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din rândul statelor membre ale UE. Creșterea de 0,2 pp din PIB față de anul precedent a fost determinată de adoptarea unor măsuri de indexare a salariilor din sectorul public, acordate pe fondul declanșării unor conflicte de muncă, precum și de schemele de compensare a prețurilor în sectorul energetic.
Concomitent, pe partea de venituri, decelerarea creșterii economice s-a reflectat în încasările bugetare. Creștere masivă a deficitului bugetar în anul 2024. În 2024, deficitul bugetar a crescut masiv la 9,3% din PIB (cel mai mare din UE) în condițiile unui ritm mult mai ridicat de creștere a cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile bugetare. Astfel, adâncirea deficitului bugetar cu 2,7 pp din PIB față de anul precedent a fost rezultatul majorării veniturilor cu aproape 0,2 pp din PIB, în timp ce cheltuielile au crescut cu 2,9 pp din PIB. Pe partea de cheltuieli, cele mai ridicate creșteri s-au înregistrat la nivelul cheltuielilor de personal (+1,1 pp din PIB) și cu asistența socială (+1,1 pp din PIB).
Aceste evoluții au fost determinate în principal de majorările discreționare de salarii din sistemul public, de procesul de indexare și de recalculare a pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic.
