Potrivit informațiilor apărute în Politico, la Casa Albă a fost elaborat un document comparat de surse diplomatice cu o „listă cu cuminți și obraznici”, în care statele membre ale alianței sunt împărțite pe categorii în funcție de contribuția lor și de nivelul de sprijin oferit Statelor Unite.
Statele NATO, împărțite pe niveluri
Planul, pregătit înaintea vizitei la Washington a șefului NATO, Mark Rutte, ar include o analiză a contribuțiilor fiecărui stat la alianță și o încadrare pe niveluri distincte.
Mai mulți diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării au transmis că documentul reflectă intenția administrației Trump de a diferenția clar între aliații considerați „model” și cei percepuți ca insuficient implicați.
Un diplomat european a explicat că ideea seamănă cu un sistem de recompense și sancțiuni.
„Casa Albă are un fel de document cu țări pe lista celor cuminți și a celor obraznici, așa că presupun că logica este similară.”
Trump pregătește sancțiuni pentru aliații care „nu și-au făcut partea”
Acest demers este văzut ca un nou semnal că Donald Trump intenționează să își pună în aplicare amenințările la adresa statelor care nu răspund așteptărilor Washingtonului.
În ultimele luni, alianța nord-atlantică a fost supusă unor tensiuni repetate, pe fondul declarațiilor dure venite de la Casa Albă, inclusiv în privința unei posibile retrageri a SUA din pact sau a presiunilor legate de cheltuielile militare.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anticipat încă din decembrie această abordare.
„Aliații model care își fac partea, precum Israel, Coreea de Sud, Polonia, tot mai mult Germania, statele baltice și alții, vor primi favoarea noastră specială. Aliații care continuă să nu își îndeplinească rolul în apărarea colectivă vor suporta consecințe.”
Ce sancțiuni sunt luate în calcul
Deocamdată, administrația americană nu a oferit detalii concrete despre ce ar însemna aceste consecințe.
Surse diplomatice afirmă că una dintre variantele discutate ar fi mutarea trupelor americane din anumite state europene către altele considerate mai loiale.
Totuși, oficialii recunosc că o astfel de măsură ar fi costisitoare și greu de implementat.
„Nu par să aibă idei foarte concrete când vine vorba de pedepsirea aliaților considerați problematici. Mutarea trupelor este o opțiune, dar, până la urmă, nu afectează și Statele Unite?”, a declarat un alt oficial european.
România și Polonia, printre posibilii beneficiari
În acest context, România și Polonia sunt menționate printre statele care ar putea avea cel mai mult de câștigat.
Ambele țări sunt considerate în continuare în relații bune cu administrația Trump și ar putea primi un număr mai mare de militari americani.
Polonia, unul dintre cei mai mari contributori NATO în materie de apărare, suportă deja aproape integral costurile pentru cei aproximativ 10.000 de soldați americani staționați pe teritoriul său.
În ceea ce privește România, baza aeriană Mihail Kogălniceanu, extinsă recent, este menționată ca având capacitatea de a găzdui mai multe trupe americane.
De asemenea, sursele susțin că România a permis utilizarea bazei în contextul operațiunilor aeriene împotriva Iranului.
Cine a fost pe placul Washingtonului și cine nu
Administrația americană pare să facă o distincție clară între statele care au sprijinit eforturile SUA în Orientul Mijlociu și cele care au refuzat.
Potrivit informațiilor apărute, state precum România, alături de alte țări mai mici și Bulgaria, au permis utilizarea infrastructurii militare și au sprijinit logistic operațiunile americane.
În schimb, țări precum Spania, dar și aliați importanți precum Marea Britanie și Franța, ar fi respins sau amânat solicitările venite de la Washington.
Ana-Maria Păcuraru: PRESIUNE MAXIMĂ - Trump strânge șurubul financiar pe Teheran
Spania era deja într-o poziție tensionată în raport cu administrația Trump, după opoziția față de obiectivul NATO privind cheltuielile de apărare de 5%.
Reacții critice din Congresul SUA
Ideea unor măsuri punitive împotriva aliaților NATO a stârnit deja reacții critice în Congresul american.
Senatorul Roger Wicker a criticat discursul ostil la adresa partenerilor strategici.
„Nu este util atunci când liderii americani vorbesc cu dispreț despre alianțele noastre. Trebuie să fim clari în privința numeroaselor beneficii politice, strategice și morale pe care această țară le primește din alianțele sale.”
Semne de întrebare privind aplicarea planului
Mai mulți foști oficiali occidentali pun însă sub semnul întrebării capacitatea administrației Trump de a deschide un nou front de tensiune cu Europa, în timp ce conflictul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu continuă.
Joel Linnainmäki, fost oficial finlandez implicat în aderarea Finlandei la NATO, a declarat că administrația americană este deja prinsă în propriile crize.
„Trump și echipa sa sunt ocupați să încerce să iasă din impasul pe care și l-au creat singuri. Cel mai probabil, administrația nu are capacitatea de a deschide un nou front ostil cu Europa cât timp războiul continuă.”
