Problema centrală? Bucureștiul nu are încă un registru unic al spațiilor verzi, un instrument obligatoriu în orice oraș european care vrea să știe exact ce suprafețe are, ce poate conserva, unde poate interveni și ce trebuie recuperat. Fără acest registru, datele sunt aproximative, iar politicile publice se construiesc pe estimări, nu pe dovezi. În lipsa clasificării corecte, apare una dintre cele mai vizibile anomalii: Sectorul 1 figurează artificial ca fiind cel mai verde sector al orașului, pentru că în statistici a fost inclusă și Pădurea Băneasa, un fond forestier aflat, de fapt, în afara zonelor urbane compacte. Dacă scoatem această pădure din calcul, imaginea se schimbă radical, iar Sectorul 3 devine, conform estimărilor experților în urbanism, zona cu cea mai mare densitate de spațiu verde util raportat la suprafață și populație.
Un oraș cu 2 milioane de locuitori și prea puțini copaci
Deficitul nu este doar o problemă estetică. Bucureștiul este în topul orașelor europene cu cele mai ridicate valori ale poluării, iar efectul de „insulă de căldură” crește în fiecare an. În august și septembrie, diferența de temperatură dintre zonele ultra-urbanizate și cele cu arbori maturi poate depăși 8°C. Fiecare copac urban funcționează ca un echipament de protecție colectivă: filtrează particulele fine, reduce pulberile în suspensie, produce umbră, scade temperaturile locale și preia o parte din apa la ploi torențiale, un fenomen tot mai prezent în Capitală.
Sectorul 3: plantări masive și un model de regenerare urbană
În acest sezon de plantări, administrația Sectorului 3 și-a propus 25.000 de arbori noi, un ritm rar întâlnit în București. Plantările se fac pe aliniamente stradale, în parcări, în parcuri, în scuaruri și în zonele recent modernizate.
Chiar dacă nu există registrul oficial care să confirme poziția fiecărui sector, o privire la intervențiile repetate asupra spațiilor verzi arată o realitate ușor de observat: Sectorul 3 investește constant în regenerare vegetală, iar aceste plantări masive nu sunt un eveniment izolat, ci parte a unui program multianual.
Ce lipsește pentru ca Bucureștiul să respire normal
Plantările sunt esențiale, dar nu suficiente. Bucureștiul are nevoie urgentă de:
– un registru al spațiilor verzi actualizat și public,
– un moratoriu asupra defrișărilor urbane nejustificate,
– un plan coerent de protecție a arborilor maturi,
– investiții în aliniamente verzi pe marile bulevarde,
– reconversia terenurilor abandonate în parcuri și scuaruri,
– o strategie comună între sectoare, nu șase abordări distincte.
Bucureștiul are un potențial verde mare, dar fragmentat. Fără un registru, fără o strategie comună și fără protecția arborilor existenți, orașul va continua să funcționeze sub limita sa ecologică. Plantările masive din Sectorul 3 arată ce se poate face atunci când există o direcție clară și un ritm constant. Proiectate la maturitate, aceste intervenții pot rescrie microclimatul întregului est al orașului.
Dar pentru ca Bucureștiul să devină cu adevărat un oraș respirabil, trebuie ca întreaga Capitală să adopte această logică: nu doar să planteze, ci să protejeze, să măsoare și să gestioneze spațiile verzi ca pe o infrastructură vitală.
