Potrivit datelor oficiale, în anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat un total de 18.654 de cauze, dintre care 12.586 au fost nou înregistrate, iar 14.234 au fost soluționate. Această activitate a condus la o reducere a stocului de dosare cu 25%, evidențiind o tendință clară de eficientizare a activității instanței supreme.
”Bilanțul relevă însă și o realitate esențială: activitatea instanței supreme nu poate fi măsurată doar prin numărul de dosare. În anul 2025, distribuția complexității totale a cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.
Această diferență se reflectă și în încărcătura pe secții. La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate. În schimb, la Secția penală, fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate, ceea ce arată că dificultatea activității este aici cea mai ridicată”, se arată într-un comunicat remis de ÎCCJ.
Sursa citată menționează că și secțiile civile au funcționat sub o solicitare profesională semnificativă.
”La Secția I civilă, încărcătura medie a fost de 558 de dosare rulate și 433 de cauze soluționate/judecător, la care s-au adăugat 3.511 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii. La Secția a II-a civilă, încărcătura a fost de până la 400 de dosare rulate și 292 de cauze soluționate/judecător, alături de 3.630 de participări în completurile pentru hotărâri prealabile şi recursuri în interesul legii.
Un alt indicator relevant îl reprezintă activitatea mecanismelor de unificare a practicii judiciare. În anul 2025, au fost înregistrate 632 sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii, ceea ce confirmă rolul central al Înaltei Curți în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii”, transmite instanța supremă.
Instituția afirmă că activitatea magistraților s-a desfășurat, însă,” și sub presiunea unor valori atipice, care evidențiază dimensiunea reală a provocărilor instituționale și conturează un profil funcțional dificil de regăsit în arhitectura obișnuită a instanțelor supreme din spațiul european”.
În anul 2025, numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a atins 11.794.
În paralel, activitatea administrativă a implicat un volum semnificativ de operațiuni: 4.121 de ordine emise, 3.052 de lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 de adeverințe eliberate și 1.594 de puncte de vedere formulate. Amploarea și diversitatea acestor atribuții, atât jurisdicționale, cât și administrative, conferă activității instanței supreme un profil distinct, dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție susține că anul trecut a continuat să consolideze integrarea dreptului european în jurisprudența națională, printr-un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene. Aceasta a valorificat atât jurisprudența relevantă, cât și mecanismul trimiterilor preliminare, precum și standardele CEDO, pentru a asigura o practică judiciară coerentă, previzibilă și aliniată cerințelor europene privind protecția drepturilor fundamentale și funcționarea pieței interne.
Comunicarea publică a instanței supreme s-a conturat ca o funcție strategică, orientată către transparență, dialog și proactivitate, având ca scop informarea corectă și accesibilă a societății. Prin dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare și prin întărirea dialogului cu societatea civilă și spațiul public, instanța și-a asumat un rol activ în explicarea actului de justiție, prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional. Astfel, contribuie la consolidarea unei justiții moderne, responsabile și fundamentate pe valorile statului de drept.
Într-un context caracterizat de complexitate, presiune instituțională și provocări publice, bilanțul anului 2025 evidențiază faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție și-a menținut fidelitatea față de misiunea sa esențială: aplicarea legii, apărarea independenței justiției și consolidarea încrederii în statul de drept.
”Pentru anul 2026, direcțiile strategice ale Înaltei Curți vor viza consolidarea rolului său de instanță de casație și de unificator al practicii judiciare, optimizarea încărcăturii între secții prin corelarea volumului cu complexitatea, continuarea digitalizării, consolidarea resurselor instituționale, creșterea eficienței activității jurisdicționale, dezvoltarea comunicării publice ca instrument esențial de transparență și încredere, consolidarea dialogului instituțional și profesional cu celelalte profesii juridice, precum și întărirea protecției independenței justiției, inclusiv prin valorificarea mecanismelor europene relevante”, se menționează în bilanțul ÎCCJ.
