Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) admite că poartă o parte de vină în criza apei potabile din Prahova, subliniind nevoia de o comunicare mai bună la nivel județean și local între instituții.
Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat la un post tv că riscul iminent de întrerupere a furnizării apei a fost semnalat în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, inclusiv Prefecturii Prahova, care are rol de coordonator.
Totuși, prefectul Daniel Nicodim susține contrariul, afirmând că nu a fost informat despre pericolele reducerii nivelului lacului Paltinu pentru lucrări de desfundare a gurilor de scurgere.
„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranță, fiecare din instituțiile implicate și responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce privește instituția noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituțională, în special la nivel județean și la nivel local, între administrația bazinală de Apă Buzău - Ialomița și toate celelalte instituții responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situații de urgență, iar aceste comitete pentru situații de urgență sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situații de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituțional la nivelul județului, a luat act de această situație de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol imminent de întrerupere. Imminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu.
ANAR blamează operatorul zonal ESZ Prahova pentru lipsa informațiilor despre o avarie la conducta de aducțiune, care a lăsat gol un bazin de apă curată ce ar fi putut asigura rezervă pentru câteva zile.
ESZ, o societate comercială cu venituri propriile, avea obligația de întreținere conform contractului, dar nu a comunicat defecțiunea, ceea ce a agravat situația.
„În cazul unei situații care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie imminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situații de urgență, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenție și toate aceste elemente. O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situație vorbim. În cazul de față, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.
„Noi nu am fost informați că exista acea defecțiune, iar acel bazin era gol”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.
Ministerul Mediului neagă că ar fi ignorat avertismentele, acuzând la rândul său ESZ că nu a semnalat limitele tehnologice ale stației de tratare în contextul turbidității crescute.
Președintele Nicușor Dan și prefectul Nicodim au indicat Apele Române ca principal vinovat pentru demararea lucrărilor fără un plan de rezervă adecvat. ANAR subliniază că fiecare primărie trebuie să aibă planuri locale de urgență, inclusiv surse alternative de apă, conform legislației.
„ANAR este acționar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiții de mare avergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa și pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în același timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligația să întrețină și să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducțiune, care era foarte avariată și care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată, chiar dacă cu restricții, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic, cel puțin 12 ore, dar, în această situație, specialiștii noștri au evoluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm, și am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectați”, a explicat Agiu, adăugând că, din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă.
