Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat la un post tv că riscul iminent de întrerupere a furnizării apei a fost semnalat în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, inclusiv Prefecturii Prahova, care are rol de coordonator.
Totuși, prefectul Daniel Nicodim susține contrariul, afirmând că nu a fost informat despre pericolele reducerii nivelului lacului Paltinu pentru lucrări de desfundare a gurilor de scurgere.
„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău - Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituţional la nivelul judeţului, a luat act de această situaţie de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol imminent de întrerupere. Imminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu.
ANAR blamează operatorul zonal ESZ Prahova pentru lipsa informațiilor despre o avarie la conducta de aducțiune, care a lăsat gol un bazin de apă curată ce ar fi putut asigura rezervă pentru câteva zile.
ESZ, o societate comercială cu venituri propriile, avea obligația de întreținere conform contractului, dar nu a comunicat defecțiunea, ceea ce a agravat situația.
„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie imminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenţie şi toate aceste elemente. O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situaţie vorbim. În cazul de faţă, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.
„Noi nu am fost informaţi că exista acea defecţiune, iar acel bazin era gol”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.
Ministerul Mediului neagă că ar fi ignorat avertismentele, acuzând la rândul său ESZ că nu a semnalat limitele tehnologice ale stației de tratare în contextul turbidității crescute.
Președintele Nicușor Dan și prefectul Nicodim au indicat Apele Române ca principal vinovat pentru demararea lucrărilor fără un plan de rezervă adecvat. ANAR subliniază că fiecare primărie trebuie să aibă planuri locale de urgență, inclusiv surse alternative de apă, conform legislației.
„ANAR este acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiţii de mare avergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa şi pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în acelaşi timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligaţia să întreţină şi să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducţiune, care era foarte avariată şi care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată, chiar dacă cu restricţii, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic, cel puţin 12 ore, dar, în această situaţie, specialiştii noştri au evoluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm, şi am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectaţi”, a explicat Agiu, adăugând că, din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă.
