Administrația Trump va opri fortificarea Flancului Estic NATO împotriva potențialelor atacuri ale Rusiei

Foto/Arhivă/Profimedia
Administrația Trump intenționează să oprească programele de asistență în domeniul securității pentru Europa, inclusiv o inițiativă de fortificare a flancului estic împotriva unui potențial atac al Rusiei, scrie The Washington Post.
SUA vor elimina treptat programele de asistență în materie de securitate pentru armatele europene de-a lungul frontierei cu Rusia, deoarece îndeamnă continentul să plătească mai mult pentru propria apărare. Potrivit Financial Times, oficialii Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomații europeni că SUA nu vor mai finanța programele de instruire și echipare a armatelor din țările est-europene care ar fi în prima linie a oricărui conflict cu Rusia, au declarat persoane familiarizate cu acest subiect.
Europenii, surprinși ca de obicei
Oficialii de la zeci de ambasade europene din Washington, inclusiv din țări care nu beneficiază de asistență, au participat la o reuniune în cadrul căreia oficialii Pentagonului le-au comunicat reducerile, potrivit FT. Guvernele europene au fost surprinse de această comunicare și încearcă să obțină mai multe detalii de la Washington, potrivit a doi diplomați informați cu privire la discuții.
Măsura pare să aibă scopul de a încuraja țările europene mai bogate să plătească mai mult pentru asistența în materie de securitate acordată statelor din prima linie, a declarat un oficial european.
Într-o declarație, Casa Albă a afirmat că decizia sa de a reduce ajutorul pentru securitate a fost „coordonată” cu europenii și este în concordanță atât cu ordinul executiv al lui Trump de a reevalua ajutorul extern al SUA, cât și cu „accentul pe care îl pune de mult timp pe asigurarea faptului că Europa își asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare”.
Cheltuielile pentru programul Pentagonului intră sub incidența unei prevederi cunoscute sub numele de secțiunea 333 și trebuie aprobate de Congresul SUA. Reducerea finanțării prevăzute la secțiunea 333 ar afecta un program cu un buget mondial de peste 1 miliard de dolari, potrivit estimărilor Senatului, reducând potențial cu sute de milioane de dolari suma pe care SUA o trimite țărilor de la granița cu Rusia. Pentagonul nu a informat legislatorii cu privire la suma exactă care va fi eliminată treptat. Fondurile deja aprobate vor fi disponibile până la sfârșitul lunii septembrie 2026, precizează FT.
Decizia ar avea un impact asupra ajutorului militar în valoare de sute de milioane de dolari pe care se bazează unii dintre cei mai vulnerabili membri ai alianței. Programul a alocat 1,6 miliarde de dolari în Europa între 2018 și 2022, aproximativ 29% din cheltuielile globale ale secțiunii 333, potrivit Oficiului pentru Responsabilitate al Guvernului SUA. Printre principalii beneficiari se numără Estonia, Letonia și Lituania.
Oficialii europeni încearcă, de asemenea, să înțeleagă dacă finanțarea internă poate acoperi deficitul sau dacă reducerile vor avea un impact asupra elementelor critice ale securității europene.
Printre programele care vor fi suspendate se numără Inițiativa de Securitate Baltică, un efort de consolidare a celor trei țări cu fonduri pentru infrastructura militară și instruire. În cadrul NATO, Estonia, Lituania și Letonia cheltuiesc cea mai mare parte a PIB-ului lor pentru apărare, dar au economii relativ mici, ceea ce face ca finanțarea SUA să fie extrem de importantă pentru ele.
Măsura a alarmat aliații Statelor Unite
Această măsură a alarmat aliații SUA, în timp ce congresmenii americani sunt confuzi, scrie The Washington Post.
„Rușii se interesează cu adevărat doar de dolarii americani, trupele americane și drapelul american”, a declarat pentru Washington Post un oficial european îngrijorat de semnalul pe care l-ar trimite Moscovei o reducere a ajutorului american.
Senatoarea Jeanne Shaheen, liderul democraților din Comisia pentru relații externe a Senatului, a descris reducerile ca fiind „o măsură greșită, care transmite exact semnalul greșit în momentul în care încercăm să-l forțăm pe Putin să se așeze la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”.
Programul separat al SUA de finanțare militară externă, care oferă finanțare țărilor pentru achiziționarea de bunuri de mare valoare, cum ar fi avioane de luptă, nave și tancuri, nu este afectat de cea mai recentă decizie, potrivit unei persoane familiarizate cu acest subiect.
Reducerile vin și în contextul în care șeful pentru politici al Pentagonului, Elbridge Colby, încearcă să transfere resursele de apărare ale SUA în zona Indo-Pacific pentru a spori descurajarea și a reduce șansele unui conflict cu China în legătură cu Taiwanul.
La începutul acestui an, Washingtonul a oprit brusc livrările de muniții și mai multe arme de mare valoare destinate Ucrainei, după ce Colby a inițiat o revizuire ce a ridicat îngrijorări cu privire la propriile stocuri ale SUA. Ulterior, Trump a ordonat reluarea livrărilor.
Sub presiunea lui Trump, aliații SUA din NATO au convenit în iunie să-și mărească cheltuielile de apărare la 5% din PIB.
Viitorul Inițiativei de Securitate Baltică, un program separat creat în 2020 pentru a consolida forțele armate ale Estoniei, Letoniei și Lituaniei, este, de asemenea, amenințat. Anul trecut, Congresul a aprobat 288 de milioane de dolari pentru a sprijini inițiativa. Casa Albă nu a solicitat finanțare suplimentară pentru program în bugetul pentru anul viitor. O persoană familiarizată cu acest subiect a declarat că programul este reevaluat de administrație.
Pierderea asistenței de securitate din partea SUA ar fi „foarte dificilă” pentru statele baltice, a declarat amiralul american în retragere Mark Montgomery, actualmente membru senior al think-tank-ului Foundation for the Defense of Democracies. „Ideea este să le oferim capacitatea de a se apăra singure”, a explicat el.
Totuși, trupele SUA din Polonia nu vor fi retrase
Toate cele trei state au granițe terestre cu Rusia, iar regiunea a fost supusă unor atacuri atribuite Moscovei, inclusiv asupra infrastructurii critice din Marea Baltică, atacuri cibernetice și sabotaje.
Pe de altă parte, administrația efectuează o revizuire a dislocării trupelor sale în întreaga lume și a declarat că intenționează să-și reducă prezența în Europa.
Trump s-a întâlnit miercuri la Casa Albă cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și a declarat că nu are intenția de a-și retrage trupele din această țară. SUA au aproximativ 10.000 de soldați staționați în Polonia, pe bază de rotație, iar Trump s-a declarat „foarte mulțumit” de acest aranjament. „Vom trimite mai mulți soldați acolo, dacă vor dori”, a adăugat el.
Trump a oscilat în abordarea sa față de Europa în contextul conflictului de lungă durată din Ucraina, manifestând atât frustrare, cât și bunăvoință față de Putin, în timp ce susținea planurile de sprijinire a Kievului prin vânzarea de arme americane și garanții de securitate.
Pentagonul sub Trump a transmis, de asemenea, semnale contradictorii, au afirmat mai multe persoane familiarizate cu acest subiect. În iulie, secretarul apărării Pete Hegseth s-a întâlnit cu liderii celor trei țări baltice care se învecinează cu Rusia, Estonia, Letonia și Lituania, ocazie cu care a lăudat eforturile acestora de a crește cheltuielile pentru apărare. Însă, în culise, biroul de politici al Departamentului Apărării a depus eforturi agresive pentru a pune capăt anumitor programe de sprijin.
Americanii își mută armata în Asia de Sud Est
În Congresul condus de republicani, unde sprijinul bipartizan pentru NATO și Ucraina rămâne puternic, asistenții și-au exprimat confuzia cu privire la planul administrației. Ei au spus că nu este clar cât de mult vor fi afectate fondurile și dacă vreuna dintre sumele vizate are legătură cu Ucraina. Un asistent al Senatului a spus că Departamentul Apărării nu a furnizat legislatorilor informații cu privire la această chestiune, în ciuda solicitărilor în acest sens.
David Baker, șeful Pentagonului pentru politica europeană și NATO, a informat un grup de oficiali europeni din domeniul apărării cu privire la această decizie la sfârșitul săptămânii trecute, atribuind schimbarea priorităților din cadrul administrației, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune. Baker colaborează în mod strâns cu șeful pentru politici al Pentagonului, Elbridge Colby, care susține de mult timp că Statele Unite nu pot menține nivelul actual de sprijin pentru Europa și vrea să-și dubleze eforturile de descurajare a Chinei în Pacific.
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News


























