Deficitul de personal din spitale pune o presiune uriașă pe cadrele medicale, iar lipsa unei reforme reale riscă să agraveze problemele din sistemul sanitar, a atras atenția managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, în cadrul emisiunii „Miza Zilei” realizată de Anamaria Păcuraru. Mahler a spus că medicii și asistenții sunt suprasolicitați, multe ore suplimentare nu sunt plătite, iar tinerii medici ar fi dispuși să lucreze în orașe mai mici dacă ar beneficia de condiții adecvate.
În opinia sa, reforma sistemului trebuie să depășească problema salariilor și să vizeze infrastructura, modul de recrutare și criteriile de performanță.
„Orele suplimentare rămân muncite și neplătite”
Beatrice Mahler afirmă că lipsa personalului face ca multe dintre orele suplimentare efectuate de cadrele medicale să nu fie nici plătite, nici recuperate.
„În sistemul de sănătate, orele suplimentare nu pot fi plătite, din păcate, și practic pot fi recuperate, dar atunci când nu ai personal, o mare parte din acestea rămân muncite și neplătite, ca o muncă suplimentară nerecunoscută și nefinanțată. Se întâmplă acest lucru atunci când nu avem mult personal și, da, se întâmplă situația în care avem foarte mulți pacienți îngrijiți de foarte puține cadre medicale. Este o situație destul de dificilă de gestionat, iar dacă acest lucru e pe secție normală, acolo unde sunt probleme critice — terapie intensivă, terapie cu suport respirator — lucrurile sunt mult mai sensibile.”
Medicii rezidenți ar accepta să lucreze în orașe mai mici, dar cu anumite condiții
Managerul Institutului „Marius Nasta” susține că există interes din partea medicilor tineri pentru spitalele din localitățile mai mici, însă aceștia au nevoie de condiții care să le permită să își desfășoare activitatea în mod profesionist și să își construiască o viață acolo.
„Eu vream să spun de un studiu pe care colegii medicilor din România l-au făcut recent legate fix de întrebările care au fost puse medicilor rezidenți, care spuneau și au răspuns în peste 90% că și-ar dori să profeseze într-o localitate mai mică, cu anumite condiții. Să existe echipe, să aibă cu cine să colaboreze, să aibă infrastructură, să aibă unde să-și crească copiii.
Adică medicii tineri nu refuză să lucreze în alte zone, dar pentru asta trebuiesc soluții pentru sistemul de sănătate, să depolitizăm sănătatea și să încercăm să găsim soluții pentru medicii tineri, soluții pentru medicii care își doresc să rămână în România, dar soluțiile astea nu trebuie să vină doar din salarizare sau doar din aspecte ce țin de dotare. Sunt un cumul de lucruri, de factori pe care trebuie să-i atingem și la care trebuie să ne gândim.”
„De la burnout până la concediul medical nu este decât un pas”
Beatrice Mahler spune că deficitul de personal afectează atât medicii, cât și asistenții medicali, iar suprasolicitarea poate duce rapid la epuizare profesională.
„În calitatea mea de șef de secție pot să spun că, într-adevăr, avem o suprasolicitare pentru personalul care există și că avem un deficit de personal și la medici și la asistente. Această situație creează o suprasolicitare a celor care suntem acolo, iar de la aceste eforturi pe care le facem zi de zi până la momentul în care una dintre colege o să și ia într-o zi concediu medical pentru că nu mai poate, pentru că e în burnout, nu este decât un pas.
Este extrem de dificil să gestionezi cazurile complicate, este extrem de dificil să găsești soluții acolo unde nu ești ajutat prin legislație. Iar fără o legislație coerentă, vorbesc de angajare. Angajările sunt într-adevăr extrem de lungi. Nu poți să ai un interviu care să conteze. Angajarea asistenților nu se poate face cu un interviu și cu un interviu care să-ți aducă și profilul psihologic al angajatului care vine.
Sunt mai multe aspecte care trebuiesc corectate, care nu țin de noi, medicii care suntem astăzi aici, dar care încercăm să le punem în fața celor care decid și care au posibilitatea să schimbe aceste legi. Pentru că de la declarații trebuie să ajungem la fapte, de prea mult timp ne uităm doar la ce ar trebui făcut. Cred că este momentul să se și înceapă această restructurare a sistemului de sănătate pe criterii de performanță, pe aspecte care țin de nevoile reale ale comunității în care trăim.