Comisia Europeană a transmis oficial Consiliului ECOFIN o recomandare fermă și detaliată privind România, în contextul procedurii de deficit excesiv. Potrivit documentului publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE C, 23 iunie 2025), țara noastră trebuie să revizuiască fundamental traiectoria fiscală și să prezinte până la 15 octombrie 2025 un plan credibil de reducere a deficitului bugetar.
Cifrele care arată eșecul României în menținerea disciplinei fiscale
Conform estimărilor oficiale ale Comisiei:
•Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat din UE.
•Proiecțiile indică un deficit de 8,6% din PIB în 2025, respectiv 8,4% în 2026 – departe de obiectivul de 3% impus prin Tratatul de la Maastricht.
•Cheltuielile guvernamentale, în special cele curente (salarii, pensii, subvenții), au crescut cu peste 10% anual, depășind cu mult limitele de ajustare recomandate.
Obiectivele impuse de Comisie: traiectorie strictă a cheltuielilor publice până în 2030
Pentru a readuce România pe o traiectorie sustenabilă, Comisia propune o limitare severă a creșterii cheltuielilor publice nete. Concret, în anul 2025, cheltuielile nu trebuie să crească cu mai mult de 2,8% față de anul anterior. În 2026, limita impusă este de 2,6%. Pentru anii următori, creșterea va fi permisă într-un ritm mai relaxat: 4,6% în 2027, 4,45% în 2028, 4,2% în 2029 și cel mult 4% în 2030.
Această traiectorie reflectă o revenire graduală, dar fermă, către echilibru bugetar și o încercare de evitare a unor tăieri bruște în anii electorali. România are astfel obligația de a reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB până cel târziu în 2030.
Comisia trage un semnal de alarmă: măsurile din 2024 sunt insuficiente, incoerente și riscante
Documentul oficial constată că măsurile adoptate de România până în prezent:
•nu au avut caracter structural, ci s-au bazat pe soluții temporare;
•au întârziat reformele fiscale reale, cum ar fi digitalizarea ANAF, reducerea evaziunii și reforma cheltuielilor;
•au agravat dezechilibrul bugetar, în ciuda unei economii aflate într-o fază de creștere moderată.
În plus, Comisia consideră că nu există o strategie fiscală coerentă și asumată politic pentru anii 2025–2028, deși România s-a angajat să corecteze deficitul încă din 2020.
Ce urmează: ECOFIN va analiza traiectoria în octombrie – urmează sancțiuni dacă nu se iau măsuri
Pe baza recomandării, Consiliul ECOFIN va decide în reuniunea din 15 octombrie 2025 dacă România a prezentat un plan acceptabil. În caz contrar, Comisia poate iniția:
•suspendarea fondurilor europene, inclusiv tranșe din PNRR;
•sancțiuni financiare directe în baza Tratatului UE;
•monitorizare fiscală extinsă, cu intervenții externe în procesul bugetar.
Soluțiile posibile: reformă fiscală reală și consolidare bugetară strategică
Pentru a evita dezastrul fiscal, România trebuie să adopte rapid:
1.Măsuri fiscale permanente, precum:
•creșterea colectării la TVA și accize;
•eliminarea portițelor de optimizare fiscală abuzivă;
•plafonarea cheltuielilor rigide.
2.Revizuirea urgentă a grilelor salariale și a pensiilor speciale, pe bază de sustenabilitate, nu de presiune electorală.
3.Reducerea evaziunii fiscale, estimată la peste 10% din PIB – prin digitalizare, interconectarea caselor de marcat și control asupra marilor contribuabili.
4.Depolitizarea bugetului public: alocări transparente, bazate pe priorități strategice, nu pe clientelism.
Concluzie: România e în fața unui test de maturitate economică și politică
Recomandarea Comisiei este un ultimatum clar și tehnic. Bruxelles-ul nu mai oferă derogări, ci impune traiectorii concrete, cu termene și limite numerice. România trebuie să decidă dacă dorește să-și păstreze credibilitatea europeană și accesul la fondurile UE, sau dacă va continua un model bugetar haotic și riscant.
Fie Guvernul român acționează rapid și lucid, fie consecințele – pentru economie, cetățeni și viitorul european al țării – vor fi severe și ireversibile.
