Retrospectiva politică a anului 2017. Două Guverne, protestele pentru OUG 13. Tot ce s-a întâmplat

Primul Guvern al coaliției, Cabinetul Sorin Grindeanu, a fost demis după aproape șase luni chiar de majoritatea parlamentară, prin moțiune de cenzură, motivându-se că implementarea programului de guvernare nu decurge corespunzător.

În toată această perioadă, Executivul a avut de gestionat, în paralel, și tema modificării Legilor justiției. În a doua parte a anului, Guvernul Mihai Tudose a avut de recuperat întârzieri constatate în aplicarea planului de guvernare, dar și de pus în operă o serie de măsuri fiscale care au dat naștere la noi proteste. Legilor justiției au rămas în continuare o problemă de imagine pentru Guvern, deși pachetul de legi a fost mutat spre dezbatere în Parlamentul dominat de majoritatea PSD+ALDE.

Guvernul Sorin Grindeanu - de la implementarea programului de guvernare PSD+ALDE, la OUG 13-14, până la moțiunea de cenzură a social-democraților Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit în Parlament pe 4 ianuarie având în componență 24 de miniștri, dintre care doi și cu funcția de vicepremier, și doi miniștri delegați. Pentru învestirea Guvernului Grindeanu au fost exprimate 295 voturi, iar împotrivă - 133 voturi. Grindeanu a declarat că a fost validat în funcția de șef al Guvernului pentru un mandat de patru ani și că programul de guvernare este pentru perioada 2017-2020, astfel că nu se pune problema de a renunța la funcție, adăugând că Executivul are un "scadențar" bine pus la punct pentru a transpune în practică toate proiectele prezentate în campania electorală pentru alegerile parlamentare.

Principalele măsuri ale Cabinetului Grindeanu

Pe 6 ianuarie, Executivul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare care au vizat creșterea cu 20% a salariilor din administrația locală, cu 50% a salariului personalului de execuție din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, mărirea burselor studențești și transport gratuit pe calea ferată pentru aceștia, creșterea pensiilor din sistemul public și indemnizației sociale pentru pensionari.

Totodată, Guvernul a stabilit majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu 1 februarie, și creșterea valorii punctului de pensie cu 9%, de la 1 iulie. Executivul a decis și un set de măsuri privind susținerea mediului de afaceri, prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, precum și prin stimularea activității de inovare, cercetare și dezvoltare. Pe 23 februarie, Guvernul a aprobat mărirea salariilor personalului nedidactic din învățământ începând cu februarie 2017, anunțând că de măsură vor beneficia 53.000 de persoane din domeniul Educației.

Guvernul a stabilit, pe 8 martie, printr-un memorandum, actualizarea planului de activități al proiectului privind reforma sectorului sanitar, proiect finanțat dintr-un împrumut primit, în anul 2014, de la BIRD. Prin memorandum se propunea accelerarea procedurilor de achiziție și management de proiect pentru achiziția de echipamente în mai multe domenii din Sănătate. O săptămână mai târziu Executivul a abrogat HG 906/2016 privind programul strategic de înzestrare ''Corvetă multifuncțională''.

Ministrul Apărării, Gabriel Leș, a anunțat că "acest program major de înzestrare a Armatei României nu se stopează, va merge mai departe". "Vom începe procedurile astfel încât să respectăm toate aceste reglementări ale Legii 114 care prevăd un aviz prealabil al Parlamentului pentru toate investițiile și achizițiile care depășesc 100 de milioane de euro", a declarat Leș. Tot în martie, Guvernul a stabilit că va finanța, în 2017, proiecte și programe pentru protecția mediului, în valoare de aproximativ un miliard de lei, constând în alocări bugetare și credite de angajament, după ce a aprobat bugetul pe anul în curs al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu.

 Mai multe, pe Agerpres

O altă decizie luată de guvern în primăvară a fost să declare 2017 ca "Anul Mărăști, Mărășești, Oituz - 100", dedicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul ostașilor români în luptele care au avut loc în aceste localități. La 5 mai, Guvernul a decis recalcularea pensiilor pentru persoanele din grupele I și II de muncă ce nu au beneficiat de mărirea punctajelor, iar pe 18 mai a adoptat proiectul Legii prevenției. Potrivit Executivului, crearea legislației necesare pentru educarea și informarea operatorilor economici și identificarea zonei de rezonabilitate în actul de control sunt cei doi piloni ai proiectului de lege. * Programe și strategii Printre programele guvernamentale aprobate în 2017 de Cabinetul Grindeanu se numără "Prima chirie", "Start-up Nation - Romania", "Tomate românești","Prima Mașină", finanțarea etapei a XVIII-a a programului de realizare a sistemului național antigrindină pentru perioada 2010 - 2024, "IMM INVEST Romania". Guvernul a aprobat și un memorandum privind obiectivele de investiții pentru opt programe de înzestrare esențiale pentru Armata României, a căror valoare estimată de achiziție depășește 100 de milioane de euro.

Cabinetul Grindeanu a aprobat programele naționale de sănătate pentru anii 2017-2018, stabilind ca, începând cu 1 aprilie 2017, Ministerul Sănătății să deruleze și să finanțeze 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice. Executivul a adoptat, pe 12 aprilie, și Strategia generală de descentralizare. Documentul se referă la descentralizarea competențelor în șapte domenii: Agricultură, Educație, Sănătate, Cultură, Mediu, Tineret și Sport și Turism", zone în care "autoritățile locale vor primi competențe exclusive de implementare". Guvernul a aprobat și programul de convergență 2017-2020, document în care confirmă angajamentul de aderare la Zona Euro. Printre măsurile asumate în program se numără: introducerea de la 1 iulie a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituțiile publice, continuarea și în 2018 a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat și reducerea cu până la 10% a cheltuielilor de funcționare a instituțiilor publice. * Filosofia bugetară; bugetul pe 2017 Pe 18 ianuarie, premierul a anunțat că au fost aprobate limitele de buget pentru fiecare minister în parte, păstrându-se deficitul sub 3% și alocarea de 2% din PIB pentru Apărare. Proiectul bugetului de stat pe 2017 a fost adoptat pe 31 ianuarie de Guvern.

* OUG 13, OUG 14, Legile justiției

Ministrul Justiției, Florin Iordache, a anunțat pe 17 ianuarie că trebuie luată o decizie la nivelul Guvernului privind legea aministiei și grațierii, precizând că se încearcă să fie create "condiții umane" în penitenciare. O zi mai târziu, președintele Klaus Iohannis s-a prezentat la Guvern, unde a prezidat prima parte a reuniunii Executivului. Șeful statului le-a spus miniștrilor că "sunt doi elefanți în încăpere" - ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a Codurilor penale și a precizat că premierul s-a angajat ca aceste acte normative să nu fie 'băgate peste noapte" în nicio ședință de Guvern.

La finalul ședinței, premierul a declarat că Guvernul, potrivit Constituției, are voie să dea "grațiere și amnistie", adăugând, însă, că aceste subiecte, nefiind pe ordinea de zi a ședinței de Executiv, nu s-au discutat. Grindeanu a precizat că nu va fi dezincriminat nici conflictul de interese și nici abuzul în serviciu. El a explicat că este vorba de două propuneri ale Ministerului Justiției - una legată de grațiere, "care nu include fapte de corupție și infracțiuni legate de violență sau organizată", iar cealaltă - transpunerea unei directive europene privind drepturile cetățenilor la un proces echitabil.

Pe 22 ianuarie mii de români au protestat în București față de intențiile guvernanților în privința modificării legislației penale. La manifestație a fost prezent și Iohannis pentru a da un mesaj de susținere. La 24 ianuarie, premierul a afirmat, referindu-se la protestele generate de modificarea Codurilor penale, că fiecare om are dreptul la opinie, atât timp cât se respectă legea. Ministrul Justiției a anunțat pe 31 ianuarie, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat, în ședință, o OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

"Prin această ordonanță de urgență, am pus în concordanță deciziile Curții Constituționale care (...) trebuiau implementate fie de către Guvern, fie de către Parlament", a declarat Iordache. El a precizat că Executivul a adoptat și un proiect de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Anunțul guvernamental a crescut amploarea protestelor, în București și în țară. Pe 1 februarie, premierul a reiterat "angajamentul ferm al factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupției" într-o scrisoare transmisă președintelui CE, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans.

În contextul acestor evenimente, Florin Jianu, ministrul pentru Mediul de Afaceri, a demisionat din Guvern, pe 2 februarie, ca un gest de "conștiință". În aceeași zi, Comisia Europeană a cerut Guvernului să reevalueze OUG 13 și proiectul de lege privind grațierea, iar președintele Iohannis a anunțat că a sesizat CCR în legătură cu aceeași OUG. Guvernul a adoptat pe 5 februarie o ordonanță de urgență pentru abrogarea OUG privind modificarea Cp și a Cpp și a comunicat că un proiect de lege pe acest subiect va fi rezultatul unei ample consultări publice, pe care o va organiza MJ. Protestele au continuat, însă, și după abrogarea OUG 13, iar liberalii au depus o moțiune de cenzură. Premierul a caracterizat gestul PNL ca fiind un drept constituțional, dar a precizat că moțiunea nu mai are obiect.

Grindeanu a arătat, totuși, că evenimentele care aveau loc în România în acea perioadă nu pot fi ignorate. Pe 9 februarie, Florin Iordache, a anunțat că a decis să demisioneze din funcția de ministru, susținând "toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale".

Ministrul Ana Birchall a preluat interimar portofoliul de la Justiție. Pe 20 aprilie, premierul a afirmat că obiectivul său este finalizarea MCV înainte ca România să preia președinția Consiliului UE, într-o conferință de presă cu prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans. În context, noul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că Executivul va face o evaluare "riguroasă" a celor patru coduri - penal și de procedură penală, civil și de procedură civilă. Pe 23 august el a prezentat proiectul său de modificare a Legilor justiției.

 Mai multe, pe Agerpres