Datoria externă totală a României a crescut cu peste 150% în ultimul deceniu, de la 90,9 miliarde de euro la finalul anului 2015 până la peste 229 de miliarde de euro în primăvara anului 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Toate guvernele care s-au succedat la putere au contribuit la această creștere, cu o singură excepție: cabinetul condus de Mihai Tudose.
Creșteri modeste la început, accelerare bruscă după 2023
Traiectoria ascendentă a început lent. Guvernul Dacian Cioloș a adăugat 1,6 miliarde de euro soldului extern, un avans de doar 1,76%, iar Guvernul Sorin Grindeanu a continuat în același ritm, cu o majorare de 1,76 miliarde de euro (+1,9%).
Singura abatere de la tendință a venit sub Mihai Tudose, care a reușit să reducă datoria cu 0,96 miliarde de euro (-1,02%), până la 93,3 miliarde de euro, o scădere care rămâne unică în ultimii zece ani.
Guvernul Viorica Dăncilă a marcat o schimbare de scară: datoria a depășit pentru prima dată 100 de miliarde de euro, creșterea absolută fiind de 13,852 miliarde de euro (+14,85%), alimentată de politici bugetare expansioniste și majorări salariale.
Sub Ludovic Orban, pandemia de COVID-19 a accelerat împrumuturile, soldul extern sărind cu 18,248 miliarde de euro (+17,03%), până la 125,4 miliarde.
Pandemia și criza energetică au grăbit îndatorarea
Guvernul Florin Cîțu a continuat pe același drum, adăugând 7,8 miliarde de euro (+6,22%), pe fondul programelor de redresare post-pandemie și al primelor tranșe din PNRR sub formă de împrumuturi.
Cel mai lung mandat din această perioadă, al lui Nicolae Ciucă, a produs o creștere de 26,033 miliarde de euro (+19,54%), până la 159,233 miliarde, perioadă în care creșterea ratelor dobânzilor internaționale a scumpit semnificativ serviciul datoriei.
Record absolut sub primul mandat al lui Ciolacu
Cel mai mare salt din întregul deceniu a fost înregistrat în primul mandat al Guvernului Marcel Ciolacu: o creștere de 44,342 miliarde de euro (+27,85%), datoria depășind pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de euro, ajungând la 203,575 miliarde în decembrie 2024.
Investițiile masive în infrastructură, absorbția accelerată a fondurilor europene și costurile ridicate de finanțare au fost principalii factori.
Al doilea cabinet Ciolacu a adăugat 5,875 miliarde de euro (+2,89%) într-un ritm mai lent.
Guvernul Bolojan, instalat în vara anului 2025, a înregistrat până în aprilie 2026 o nouă creștere de 17,127 miliarde de euro (+8,06%), soldului extern urcând la 229,5 miliarde de euro.
