Răspunsurile oferite de Daniel Tudorache, candidatul PSD la Primăria Sectorului 1, pentru Calea Europeană:

România va deține, în 2019, președinția rotativă a UE. Ce lipsește cel mai mult Bucureștiului pentru a fi o capitală europeană, dincolo de coordonatele geografice? Care ar fi primul lucru pe care l-ați face pentru a reduce handicapul pe care-l are București față de alte capitale europene?
Bucureștiul este o capitală europeană și este esențial să ne asumăm acest statut. O spun cifrele: PIB-ul/cap de locuitor în orașul nostru este peste cel din Madrid și similar cu cel din Berlin. Aceasta este dimensiunea cantitativă. Ce avem de făcut este să transferăm realitatea economică în viața de zi cu zi a bucureștenilor. Îmbunătățirea calității vieții este proiectul major al Bucureștiului, cu cele șase Sectoare ale sale, incluzând Sectorul 1 în care candidez. Până acum, a părut că orașul se dezvoltă mai degrabă în ciuda politicilor administrative. Susțin racordarea politicienilor și administrației la nevoile reale ale Capitalei.

Creșterea calității vieții înseamnă că bucureștenii vor trăi mai mult și mai bine. Înseamnă un oraș mai puțin poluat, cu servicii publice de nota 10, cu școli, creșe, grădinițe și spitale moderne, suficiente și bine dotate, cu facturi mai mici la utilități, cu infrastructură corespunzătoare și transport public eficient, cu un mediu cultural vibrant, cu accent către meseriile creative și tehnologiile viitorului, cu un parteneriat funcțional între administrație, mediul privat și societatea civilă. Bucureștiul de astăzi are nevoie de o echilibrare, de o viziune de dezvoltare și de o guvernare hotărâtă și corectă. Dezvoltarea trebuie să se producă echilibrat, din centrul Capitalei până la ultima stradă. PSD este garanția nu doar că dezvoltarea Bucureștiului va prinde viteză, dar și să nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Care este valoarea fondurilor europene absorbite în mandatul 2012-2016 de Primăria de sector/Primăria Capitalei la care candidați?
Răspunsul la această întrebare este unul șocant. Din informațiile noastre, un total de 0 (zero) euro au intrat în primăria Sectorului 1 în intervalul menționat. Sunt comune din România care au reușit să atragă mai multe fonduri europene decât a atras Sectorul 1 și acest lucru este rușinos și nu trebuie să fie lăsat să continue și pentru următorul inverval de patru ani.

Ați evaluat problemele care au generat o absorbție scăzută a fondurilor europene de către Primăria de sector/Primăria Capitalei la care candidați? Le puteți enumera?
Nu pot să mă pronunț acum dacă este vorba despre o lipsă de capacitate administrativă sau o lipsă de voință administrativă, adică dacă nu s-a putut sau nu s-a vrut. Nu aș vrea nici să mă gândesc că tocmai pentru că sectorul 1 este cel mai bogat dintre sectoarele Bucureștiului să fi fost o gândire de tipul: Noi nu avem nevoie de fonduri europene, pentru că ne permite bugetul propriu. Cert este că oricare ar fi fost motivul pentru această situație, ea trebuie îndreptată cât se poate de repede.

Cum ați putea depăși dvs. aceste probleme? Care este strategia dvs. în a atrage mai multe fonduri europene? (așteptăm exemple concrete, dincolo de principiile enumerate în programele electorale)
În primul rând pentru că eu îmi doresc să folosim fondurile europene. Cred că diferența asta de viziune este esențială, pentru că experiența mea în administrație mi-a dovedit că dacă la nivelul conducerii instituției există voință, atunci se pot găsi și soluții. Strategia mea se bazează pe un audit de necesitate și pe unul de oportunitate, pentru că suntem aproximativ la jumătatea exercițiului bugetar european. Mai precis, asta înseamnă să vedem ce nevoi de finanțare avem în sector, apoi să coroborăm aceste nevoi cu posibilitățile de finanțare. Apoi să începem să scriem proiecte în funcție de prioritățile noastre: asta înseamnă în primul rând creșterea calității vieții cetățenilor, apoi investiții în infrastructura critică – stradă, școală și spital, și apoi urmează alte zone de interes, nu mai puțin importante, dar nu la fel de importante ca cele menționate.

Ce proiect ați vedea necesar a fi realizat cu prioritate cu fonduri europene, altul decât cele aflate deja în diverse faze de realizare?
Primul și cel mai important proiect este reabilitarea termică la case, pentru a nu crea o discriminare între cetățenii care locuiesc la bloc și cei care locuiesc la casă. Aceasta ar fi prioritatea imediată.

Aveți soluții pe care să le propuneți celor plecați să lucreze peste hotare pentru a se întoarce în Capitală?
Cred într-un București mult mai prietenos cu tinerii și familia tânără. Așa cum spuneam, avem avantajul unui oraș care crește economic, iar această efervescență trebuie însoțită de accesibilizarea orașului, de mai mult accent pe creșterea calității vieții. Mă refer la lucruri simple, dar importante: piste pentru biciclete; trotuare accesibile 365 zile pe an și nu acoperite cu zăpadă, ocupate de mașini sau construite cu trei rânduri de borduri; creșe, grădinițe și școli publice suficiente și de calitate; servicii publice prompte și aduse în secolul XXI; un sistem medical centrat pe pacient; o guvernare locală transparentă, deschisă și participativă.

În plus, cred într-un București aspirațional, care să-i facă pe cei care se întorc parte dintr-un mare proiect de leapfrogging. Cred că putem fi hub regional pentru industrii creative și IT, cred că putem miza pe produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, care să pună în valoare potențialul nostru academic și de cercetare. Bucureștiul este astăzi în poziția de a declanșa o ofensivă de brain regain, de recuperare a talentului românesc care se află peste tot în lume. Un parteneriat activ între Primăria Capitalei și primăriile de sector pentru a-i aduce pe românii muncitori și merituoși acasă este ce voi propune la începutul mandatului meu de primar al Sectoului 1.

Pe o scară de la 1 la 10, ce loc ar ocupa în prioritățile dvs. de primar transparența cheltuirii banului public? Vă angajați ca în caz că veți ajunge primar veți transparentiza bugetul de venituri și cheltuieli al instituției? În ce mod veți proceda?
Transparentizarea cheltuirii banului public este una dintre prioritățile mele absolute ca primar al Sectorului 1. Vom prezenta lunar, pe website-ul instituției, cum este cheltuit fiecare leu. Vreau ca în clădirea Primăriei să se instaleze transparența, nu să năvălească mascații și DNA o dată la câteva luni. Mai mult, aducem bugetarea participativă – în fiecare an o parte din buget va fi alocată unor proiecte dezbătute și votate de cetățeni. Așa se întâmplă la Paris și alte capitale ale lumii, așa trebuie să se întâmple și în Capitala Capitalei. Vrem ca Sectorul cel mai bogat din tot Bucureștiul să aibă cele mai multe informații despre cum, când și de ce este cheltuit banul public.

Transparentizarea merge mână în mână cu digitalizarea și cu încurajarea dezbaterii publice. Pentru început, propun introducerea wi-fi-ului peste tot în Sector, generalizarea plății online a taxelor și impozitelor, dezvoltarea de aplicații online pentru o comunicare mai prietenoasă și eficientă între instituții și cetățeni. Vrem ca în Sectorul 1 relația dintre cetățean și Primărie să se numere în clickuri, nu în ore de stat la coadă. În plus, îmi doresc un dialog constant cu cetățenii Sectorului 1 – voi merge periodic în fiecare cartier și voi răspunde pentru câteva ore întrebărilor cetățenilor. Asociațiile de proprietari vor avea mereu ușa deschisă la Primărie. La fiecare șase luni am să fac un bilanț public al activității mele. Dialogul cu cetățenii va fi calea spre performanță administrativă.

După cei patru ani ai mandatului dvs., vedeți Bucureștiul ca pe o metropolă, cu o lege a metropolei? În ce fel veți sprijini o astfel de lege? Considerați normal ca atâtea companii mari multinaționale să aibă sedii în localități cu statut de comună de lângă București, plătind taxe locale acelor comune și nu Capitalei?
Împreună cu colegii mei, gândim un proiect de dezvoltare a Capitalei nu pentru patru ani, ci pentru următorii 20. Acest proiect trebuie agreat cu toate forțele politice serioase și validat în dezbatere cu bucureștenii. Odată acest proces finalizat cu succes, ne putem gândi la ce formă de organizare a Capitalei este cea mai potrivită (număr de Sectoare, de exemplu) și ce legi trebuie adoptate de către Parlament.

Eu vreau să gândim dezvoltarea regiunii București – Ilfov într-o manieră inclusivă. Pe măsură ce planul este clar, pe măsură ce ne dezvoltăm, zona metropolitană se extinde și comunitățile de lângă București devin parte a orașului. Încă de pe acum avem obligația să gândim integrarea și tranziția, în primul rând ca infrastructură și servicii publice. Primarului Capitalei și primarii de sector vor trebuie să iasă din zona de confort și nu doar să rezolve problemele de astăzi ale orașului, ci să-i gândească problemele și soluțiile pentru următoarea generație. Acum avem această fereastră de oportunitate.

Ca om născut și crescut în București, am nu doar viziunea, ci și dragostea față de comunitate care adaugă o miză emoțională în acest proces. Vreau ca Bucureștiul meu și bucureștenii mei să reușească. Nimic nu trebuie să ne stea în cale să devenim una din poveștile europene de mare succes de dezvoltare urbană!