Scurgerile de gaz în Marea Baltică. Pe cine dau rușii vina: „Dispozitivul aparține NATO”

În 2015, în timpul inspecţii la gazoductul Nord Stream 1, efectuată de specialişti Gazprom, a fost descoperit un dispozitiv subacvatic de neutralizarea minelor, care, după cum a declarat ulterior NATO, "s-ar fi pierdut în cursul unor exerciţii", a declarat luni Serghei Kuprianov, citat de agenţia de presă oficială rusă TASS.

"Acest caz este binecunoscut. La 6 noiembrie 2015, în timpul unei inspecţii vizuale planificate a gazoductului Nord Stream 1, a fost descoperit dispozitivul subacvatic al NATO Sea Fox. Se afla în spaţiul dintre conductele de gaz, clar lângă una dintre ramuri", a declarat purtătorul de cuvânt al Gazprom la postul de televiziune Rossia-24.

"NATO a declarat că declanşatorul subacvatic fusese pierdut în timpul unor exerciţii. Iată ce exerciţii are NATO, când un dispozitiv exploziv militar este amplasat exact sub gazoductul nostru", a adăugat Kuprianov.

Kuprianov mai susţine că dispozitivul a fost scos din apă şi neutralizat de forţele armate ale Suediei, iar transportul de gaze, întrerupt din cauza incidentului, a fost ulterior reluat.

Scurgeri enorme din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, la 26 septembrie, au fost provocate, conform datelor preliminare, de explozii subacvatice la cele două conducte, relatează AFP.

Anterior, Rusia acuzase SUA de implicare în sabotarea celor două gazoducte, ceea ce Washingtonul a negat, conform agenţiei de presă franceze.

Incidentul survine pe fondul invaziei neprovocate şi nejustificate declanşate de Rusia la 24 februarie în Ucraina în ceea ce este un război de cucerire, primul de acest gen după cel de-al Doilea Război Mondial.

Agresiunea asupra unui stat suveran a atras sancţiuni drastice împotriva Rusiei din partea Occidentului, care susţine, în special, cu arme Ucraina, victima acestui război.

Pe fondul eşecurilor pe câmpul de luptă, Moscova a suspendat livrările de gaze către Europa prin Nord Stream 1 la începutul acestei luni, pe termen nedefinit, sub pretextul unor probleme tehnice, în condiţiile în care gazoductul Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în funcţiune.