Extern· 3 min citire

„Reformă” în Japonia. Femeile nu mai sunt acceptate la tron, ci numai bărbați. Chiar și rude îndepărtate

Împăratul Japoniei, Naruhito, Împărăteasa Masako și fiica lor, Prințesa Aiko, pe domeniul vilei imperiale din Tokyo. Profimedia

Împăratul Japoniei, Naruhito, Împărăteasa Masako și fiica lor, Prințesa Aiko, pe domeniul vilei imperiale din Tokyo. Profimedia

Publicat17 iul. 2026, 12:48
Actualizat17 iul. 2026, 12:49

Parlamentul japonez a adoptat o lege care prevede că nicio femeie nu va mai putea să acceadă la tronul țării, fiind acceptați numai bărbați, chiar și rude îndepărtate. Decizia a stârnit controverse în societate, pentru că aproape trei sferturi dintre japonezi susțin că persoanele de sex feminin ar trebui să urce pe tron.

Parlamentul de la Tokyo a adoptat vineri, 17 iulie 2026, o reformă istorică, dar extrem de controversată, a legii succesiunii imperiale. Deși scopul declarat este salvarea de la dispariție a celei mai vechi monarhii ereditare din lume, decizia ignoră dorința majorității covârșitoare a cetățenilor și menține regulile stricte care blochează accesul femeilor la Tronul Crizantemei.

Soluția disperată: Adopția de tineri burlaci din ramuri îndepărtate

Noua legislație, aprobată cu o largă majoritate de Camera Superioară, introduce o formulă inedită pentru a asigura continuitatea dinastică pe linie masculină. Actul normativ permite acum familiei domnitoare să adopte rude de sânge îndepărtate, de sex masculin, cu condiția ca aceștia să aibă cel puțin 15 ani și să fie celibatari.

În prezent, soarta Casei Imperiale — despre care legenda spune că descinde direct din Amaterasu, zeița șintoistă a Soarelui — apasă pe umerii unui singur tânăr: Prințul Hisahito. În vârstă de 19 ani, nepotul Împăratului Naruhito (66 de ani) tocmai a terminat studiile preuniversitare și este pasionat de biologie. Dacă Hisahito nu se va căsători sau nu va avea fii, dinastia s-ar stinge complet sub vechiul regulament.

Femeile pot rămâne în Familia Imperială, dar nu pot domni

Noua lege aduce totuși o schimbare importantă pentru prințese: acestea își vor putea păstra statutul imperial și după ce se căsătoresc cu bărbați fără titluri nobiliare (un drept de care prinții beneficiau deja). Cu toate acestea, interdicția ca o femeie să devină împărăteasă domnitoare rămâne de neclintit.

Această barieră, stipulată în Legea Casei Imperiale din 1947, o exclude definitiv de la succesiune pe extrem de populara Prințesă Aiko (24 de ani), singurul copil al Împăratului Naruhito, dar și pe surorile mai mari ale lui Hisahito.

Tensiuni politice și avertismente din interior

Reforma este rezultatul unor negocieri intense în cadrul Partidului Liberal Democrat (PLD, conservator), aflat la putere. Executivul este condus de Sanae Takaichi — prima femeie premier din istoria Japoniei —, care, în mod paradoxal, este o apărătoare acerbă a tradiției exclusiv masculine la tron.

Decizia a stârnit însă critici dure chiar și din interiorul taberei conservatoare. Veteranul politic Seiichiro Murakami a catalogat drept „scandalos” faptul că s-a blocat complet ascensiunea prințesei Aiko, o opinie împărtășită chiar și de publicații de dreapta, precum cotidianul Yomiuri.

„La vârsta de 15 ani, un tânăr a crescut deja respirând aerul libertății. Îi va fi extrem de greu să se adapteze rigorilor și lipsei de intimitate din Familia Imperială.”

„Asahiro Kuni (81 de ani), fost membru al familiei imperiale, a cărui ramură a fost exclusă din registru după Al Doilea Război Mondial. Acesta și-a sfătuit public nepoții să refuze orice propunere de adopție.

Deși legea a fost modificată pentru a evita un colaps dinastic iminent, analiștii consideră că Japonia doar a amânat o decizie inevitabilă: aceea de a se alinia monarhiilor moderne și de a acorda drepturi egale femeilor dinastice.

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Extern